Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Zile libere legale în România

Redacția•09 decembrie 2025
Zile libere legale în România

Pe scurt

În anul 2026, România va avea 17 sărbători legale, dintre care 12 vor cădea în zile lucrătoare, oferind angajaților oportunități de odihnă fără a consuma zilele de concediu anual. Anul debutează cu un posibil concediu prelungit, deoarece pe 1 și 2 ianuarie (joi și vineri) și pe 6 și 7 ianuarie (marți și miercuri), când se marchează Boboteaza și sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, se poate crea o pauză de șapte zile dacă angajații și-ar lua liber și ziua de luni dintre aceste date. În aceeași lună, pe 24 ianuarie, se celebrează Unirea Principatelor Române, zi ce va cădea într-o sâmbătă. Printre alte sărbători majore din 2026 se numără Vinerea Mare pe 10 aprilie, Paștele Ortodox pe 12 aprilie, Lunea Paștelui pe 13 aprilie, Ziua Muncii pe 1 mai (vineri), Rusaliile pe 31 mai (duminică) și 1 iunie (luni), care este și Ziua Copilului. Alte sărbători esențiale includ Adormirea Maicii Domnului pe 15 august (sâmbătă), Ziua Sfântului Andrei pe 30 noiembrie (luni), Ziua Națională pe 1 decembrie (marți) și Crăciunul pe 25 și 26 decembrie (vineri și sâmbătă). Este important de menționat că, în unele domenii esențiale, angajații pot fi solicitați să lucreze în aceste zile legale, iar conform Codului Muncii, orele lucrate în sărbători trebuie compensate cu timp liber în termen de 30 de zile, nerespectarea acestor prevederi fiind sancționată cu amenzi. Astfel, calendarul sărbătorilor legale din 2026 promite multiple ocazii pentru odihnă și recreere pentru populația activă din România, contribuind la echilibrul între viața profesională și cea personală.

Zile libere legale în România

Calendar 2026: Zilele libere legale în România

În anul 2026, românii se pot bucura de un număr total de 17 zile libere legale, dintre care 12 vor pica în zile lucrătoare. Aceasta reprezintă o veste bună pentru angajați, deoarece vor beneficia de mai multe zile libere fără a fi nevoiți să folosească zile din concediul anual de odihnă.

Un început de an cu vacanță prelungită

Anul debutează în 2026 cu o oportunitate ideală pentru o pauză extinsă. Zilele de 1 și 2 ianuarie (Anul Nou și Ziua a doua de An Nou) vor fi joi și vineri, iar apoi urmează două sărbători importante, pe 6 și 7 ianuarie – Boboteaza și Ziua Sfântului Ioan Botezătorul – care pică marți și miercuri. Dacă angajații își vor lua liber și ziua de luni, este posibilă o perioadă de odihnă de șapte zile consecutive chiar de la începutul anului.

În aceeași lună, pe data de 24 ianuarie, se marchează o sărbătoare importantă în istoria României – Unirea Principatelor Române –, care în 2026 va fi într-o zi de sâmbătă.

Sărbători pascale și zile de primăvară

În luna aprilie, credincioșii ortodocși vor sărbători Vinerea Mare pe 10 aprilie, iar Paștele Ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, urmat de a doua zi de Paște, luni, pe 13 aprilie. Această succesiune oferă o perioadă extinsă de relaxare pentru mulți angajați.

Ziua Muncii, 1 mai, va avea loc într-o zi de vineri, ceea ce predispune la un weekend lung pentru cei care lucrează în mod obișnuit de luni până vineri.

Pentecostul cade în 2026 pe 31 mai (duminică), iar ziua următoare, 1 iunie, este dublu importantă – este Ziua Copilului și totodată a doua zi de Rusalii, o zi liberă legală care cade într-o zi de luni.

Alte zile libere importante în 2026

Pe parcursul anului, alte sărbători legale din România sunt: Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august (sâmbătă), Ziua Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie (luni), Ziua Națională a României, pe 1 decembrie (marți), precum și Crăciunul, sărbătorit pe 25 și 26 decembrie (vineri și sâmbătă).

Aspecte legate de muncă în zilele libere

Este important de menționat că angajații din domeniile esențiale pot fi solicitați să muncească chiar și în zilele declarate libere legal. În conformitate cu Codul Muncii, orele lucrate în aceste zile trebuie compensate cu timp liber echivalent, de preferință în termen de 30 de zile. Neîndeplinirea acestor obligații legale poate atrage sancțiuni și amenzi.

Pentru angajați și angajatori deopotrivă, anul 2026 oferă numeroase ocazii pentru odihnă și celebrare, cu o distribuție favorabilă a zilelor libere în timpul săptămânii, facilitând astfel o mai bună gestionare a timpului personal și profesional.

Contact editorial: irina.marica@romania-insider.com
Foto: Marek Uliasz / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.