Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

WWF lansează campanie de plantare prietenoasă cu polenizatorii în București

Redacția•07 noiembrie 2025
WWF lansează campanie de plantare prietenoasă cu polenizatorii în București

Pe scurt

WWF România a lansat o campanie importantă de plantare prietenoasă cu polenizatorii în București, în colaborare cu grupuri locale de mediu, pentru a transforma spațiile verzi urbane în habitate pentru albine, fluturi și alte insecte benefice, cum ar fi inițiativa începută pe 1 noiembrie în grădina de 400 mp a Muzeului Hărților, revitalizată de Club Clorofilă, care transformă spațiile verzi ale instituțiilor publice în grădini comunitare. Campania de plantare a inclus relocarea a aproximativ 100 de plante perene existente, adăugarea a 30 de noi perene și introducerea a 135 de bulbi de primăvară, toate alese pentru valoarea lor ecologică în susținerea polenizatorilor, cu sprijinul voluntarilor din Telus Digital România și Spring Farma. Proiectul va continua în primăvara lui 2026 cu semănarea de plante sălbatice native pentru asigurarea hranei pe tot parcursul anului, urmărind creșterea diversității și abundenței speciilor înfloritoare ce pot susține o varietate largă de polenizatori, oferind totodată și oportunități locuitorilor orașului de a se conecta cu natura în mediul urban. Această inițiativă se bazează pe programul BeeActive lansat în 2021 de WWF pentru promovarea politicilor naționale de protecție a polenizatorilor, unde o petiție asociată a strâns peste 14.000 de semnături pentru interzicerea pesticidelor nocive, extinderea habitatelor verzi și organizarea de campanii de conștientizare publică. Cercetările arată scăderi alarmante ale populației polenizatorilor în Europa, cu 37% dintre speciile de albine în regres – inclusiv peste 9% amenințate cu dispariția – și 31% dintre speciile de fluturi care se confruntă cu un declin similar, cauzate în principal de pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor și schimbările climatice. Barbara Bendandi, director de conservare WWF România, subliniază că protecția polenizatorilor este vitală atât pentru sănătatea ecosistemelor, cât și pentru securitatea alimentară, iar intervențiile urbane reprezintă un pas esențial spre restaurarea biodiversității în orașe și implementarea Legii Restaurării Naturii și a Inițiativei Europene pentru Polenizatori. Cătălina Bolozan, fondatoarea Club Clorofilă, evidențiază potențialul uriaș al grădinilor instituțiilor publice din București, care însumează 285 hectare de spații verzi – echivalentul a circa 570 de parcuri de buzunar, contribuind astfel la crearea unor adevărate refugii pentru polenizatori în mediul urban. Această campanie WWF din București este un exemplu concret de implicare pentru conservarea biodiversității și sănătății ecosistemice într-un oraș modern, promovând un stil de viață mai sustenabil și respectuos față de natură.

WWF lansează campanie de plantare prietenoasă cu polenizatorii în București

WWF lansează o campanie de plantare prietenoasă cu polenizatorii în București

WWF România a demarat recent o serie de inițiative de plantare în București, menite să sprijine specii de polenizatori aflate în declin. Colaborând cu organizații locale de mediu, proiectul vizează transformarea spațiilor verzi urbane în habitate propice pentru albine, fluturi și alte insecte benefice. Prima intervenție a avut loc pe 1 noiembrie în grădina de 400 mp a Muzeului Hărților, un spațiu revitalizat de Club Clorofilă, un grup dedicat ecologiei urbane ce transformă zonele verzi ale instituțiilor publice în grădini comunitare.

Campania de plantare a inclus relocalizarea a aproximativ 100 de plante perene existente, adăugarea a 30 plante perene noi și plantarea a 135 de bulbi de primăvară, toate atent selecționate pentru valoarea lor ecologică în sprijinirea polenizatorilor, a anunțat WWF. Demersul a beneficiat de implicarea voluntarilor din cadrul Telus Digital România și Spring Farma.

Proiectul va continua în primăvara anului 2026 cu semănatul de plante sălbatice native, menite să asigure surse de hrană pentru polenizatori pe tot parcursul anului. Scopul principal este creșterea diversității și cantității speciilor florale care pot susține o gamă largă de polenizatori, oferind totodată locuitorilor orașului oportunitatea de a se conecta mai ușor cu natura în mediul urban.

Această acțiune reprezintă o extensie a programului BeeActive al WWF, lansat în 2021, care promovează politici naționale pentru protejarea polenizatorilor. O petiție asociată campaniei a strâns peste 14.000 de semnături, solicitând interzicerea pesticidelor dăunătoare, extinderea habitatelor verzi și implementarea unor programe de conștientizare publică.

Cercetătorii atrag atenția asupra rolului vital pe care polenizatorii îl joacă atât în securitatea alimentară, cât și în sănătatea ecosistemelor, aproximativ trei sferturi din culturile agricole fiind dependente cel puțin parțial de activitatea acestora. Datele citate de WWF semnalează scăderi dramatice ale populațiilor de polenizatori în Europa: 37% din speciile de albine sunt în regres, iar peste 9% dintre acestea se află în pericol de dispariție, în timp ce 31% dintre speciile de fluturi se confruntă cu un declin similar. Cauzele principale sunt pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor și schimbările climatice.

Barbara Bendandi, Directorul de Conservare WWF-România, a subliniat: „Protejarea polenizatorilor este esențială nu doar pentru sănătatea ecosistemelor, ci și pentru securitatea alimentară. Prin aceste intervenții urbane, ne propunem să aducem natura mai aproape de oameni și să contribuim concret la refacerea biodiversității în orașe. Este un pas important în implementarea Legii Restaurării Naturii și a Inițiativei Europene pentru Polenizatori.”

Cătălina Bolozan, fondatoarea Club Clorofilă, a evidențiat potențialul spațiilor verzi aflate în administrarea instituțiilor publice din București, care însumează aproximativ 285 de hectare. „Asta înseamnă cam 570 de parcuri de buzunar”, a explicat ea.

Această campanie se înscrie într-un context mai larg de acțiuni menite să susțină polenizatorii, având un impact direct asupra biodiversității urbane și a calității vieții locuitorilor capitalei.

Foto: WWF / Lavinia Cioacă

Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.