Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Wizz Air redeschide oficial baza din Suceava, nord-estul României

Redacția•16 decembrie 2025
Wizz Air redeschide oficial baza din Suceava, nord-estul României

Pe scurt

Wizz Air a redeschis oficial baza sa din Suceava, în nord-estul României, pe 15 decembrie 2025, marcând un pas important în expansiunea locală a companiei aeriene. Aceasta este susținută de alocarea a două aeronave de generație nouă Airbus A321neo, ceea ce permite Wizz Air să opereze acum un total de 41 de avioane în România, cu alte două aparate anunțate pentru 2026. Reînființarea bazei coincide cu lansarea a șapte noi rute din Suceava către cinci țări, oferind peste 130.000 de locuri pentru sezonul de iarnă și consolidând astfel rețeaua de zboruri la 13 rute către șase țări din Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Destinațiile noi includ orașe precum Bologna, Milano Bergamo, Veneția, Karlsruhe/Baden-Baden, Birmingham, Larnaca și Bruxelles Charleroi, iar frecvența zborurilor către Dortmund va crește la patru pe săptămână începând cu ianuarie. În cadrul conferinței de presă, Mauro Peneda, directorul general al Wizz Air Malta, a exprimat entuziasmul pentru repornirea operațiunilor în Suceava cu aeronave moderne, subliniind extinderea considerabilă a rețelei locale. Pe partea infrastructurii, autoritățile locale au evidențiat investițiile majore, inclusiv modernizarea aeroportului cu sistemul ILS CAT III, care îl face al doilea aeroport din România capabil să asigure aterizări sigure în condiții meteo nefavorabile, și planurile pentru un nou Terminal 3, extinderea parcării și îmbunătățirea accesului rutier. Din 2016, de la începutul operațiunilor Wizz Air în Suceava, au fost transportați peste 3,4 milioane de pasageri, consolidând poziția aeroportului ca un important nod de transport aerian regional. Această redeschidere și dezvoltare extinsă reflectă angajamentul Wizz Air și al autorităților locale pentru creșterea conectivității aeriene și stimularea turismului și economiei locale din nord-estul României.

Wizz Air redeschide oficial baza din Suceava, nord-estul României

Wizz Air redeschide oficial baza din Suceava, marcând un pas important în extinderea sa locală

Luni, 15 decembrie, Wizz Air și-a reluat oficial activitatea la baza din Suceava, situată în nord-estul României, semnând astfel un moment crucial pentru dezvoltarea sa regională. Reînființarea bazei a fost marcată de introducerea a două aeronave de generație nouă Airbus A321neo, astfel că operatorul low-cost operează acum un total de 41 de avioane pe piața românească, cu încă două aparate pregătite pentru a fi alocate în anul 2026.

Această relansare vine în paralel cu inaugurarea a șapte noi rute ce pleacă din Suceava către cinci țări diferite, oferind pasagerilor peste 130.000 de locuri suplimentare pentru sezonul rece. Noile destinații includ orașele Bologna, Milano Bergamo, Veneția, Karlsruhe/Baden-Baden, Birmingham, Larnaca și Bruxelles Charleroi. Totodată, frecvența zborurilor către Dortmund va fi mărită la patru curse săptămânale începând din luna ianuarie.

În prezent, Wizz Air pune la dispoziția clienților săi 13 rute către șase țări, toate operate de pe Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Comentarii de la conducerea Wizz Air și autoritățile locale

În cadrul conferinței de presă organizate la Suceava, Mauro Peneda, directorul general al Wizz Air Malta, a exprimat entuziasmul companiei: „Suntem încântați că în această lună decembrie putem să redeschidem baza noastră din Suceava, care funcționează acum la capacitate maximă, susținută de aeronavele noastre de ultimă generație. Odată cu aceste investiții, lansăm șapte rute noi din acest oraș minunat, ceea ce extinde rețeaua locală la un total de 13 rute în șase țări.”

În același timp, oficialii locali au subliniat investițiile paralele în infrastructura aeroportuară. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că aeroportul a început o etapă importantă de modernizare, incluzând instalarea sistemului ILS CAT III, ceea ce face din Suceava al doilea aeroport din România echipat pentru a asigura aterizări sigure chiar și în condiții meteorologice neprielnice. Alte planuri de dezvoltare vizează construirea unui Terminal 3, extinderea parcării și îmbunătățirea accesului rutier către aeroport.

Un impact semnificativ în ultimii ani

Directorul aeroportului, Ioan Măriuța, a evidențiat că, de la debutul operațiunilor Wizz Air în Suceava, în 2016, compania a transportat peste 3,4 milioane de pasageri, consolidându-și astfel poziția ca unul dintre principalii operatori aerieni din regiune.

Revenirea Wizz Air la Suceava, împreună cu noile destinații și infrastructura în modernizare, reflectă o tendință clară de creștere și investiții în zona Moldovei, facilitând conexiuni aeriene rapide și accesibile pentru locuitorii din nord-estul României și nu numai.

Pentru mai multe detalii și noutăți despre transportul aerian din România, rămâneți conectați cu noi.

Foto: Wizz Air
Irina Marica, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.