Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Volumul lucrărilor de construcții din România atinge un record în trimestrul 3, după o creștere de 12% față de trimestrul anterior

Redacția•24 noiembrie 2025
Volumul lucrărilor de construcții din România atinge un record în trimestrul 3, după o creștere de 12% față de trimestrul anterior

Pe scurt

Volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere marcantă în trimestrul al treilea din 2025, cu un avans de 12,1% față de trimestrul precedent, conform datelor ajustate sezonier și după zile lucrătoare publicate de INS. Toate segmentele pieței au câștigat dinamism, însă segmentul clădirilor nerezidențiale s-a distins printr-o creștere puternică de 14,4% trimestrial. Această performanță remarcabilă poate fi parțial explicată de majorarea TVA-ului pentru contractele de construcții începând cu luna august, volumul lucrărilor crescând cu peste 50% anual în iulie, posibil ca urmare a facturării anticipate. În termeni anulați, indicele volumului lucrărilor de construcții a avansat cu 14,1% în T3, cu segmentul rezidențial dominând piața printr-o creștere de 27,7% anual, iar segmentul non-rezidențial înregistrând și el un avans robust de 22,1%. Segmentul lucrărilor de inginerie civilă a crescut cu 7,1% anual, reflectând o evoluție mai modestă, dar totuși semnificativă, în contextul suspendării unor proiecte guvernamentale în august și septembrie, ce au cauzat o scădere temporară a lucrărilor cu -9,1% și, respectiv, -2,8%. În ansamblu, volumul construcțiilor a fost relativ stabil în 2024 și prima jumătate a anului 2025, excepție făcând primul trimestru slab din 2024, iar în T3 2025 toate cele trei segmente majore au înregistrat evoluții pozitive, cu segmentul nerezidențial stabilind un nou record, depășind cu 27% media ultimelor patru trimestre, iar segmentele rezidențial și inginerie civilă marcând creșteri solide între 18% și 19% față de aceeași medie. Această dinamizare a pieței construcțiilor subliniază o tendință solidă de creștere și diversificare a sectorului în România, evidențiind oportunități importante pentru investitori și dezvoltatori.

Volumul lucrărilor de construcții din România atinge un record în trimestrul 3, după o creștere de 12% față de trimestrul anterior

Volumul lucrărilor de construcții din România atinge un vârf în trimestrul trei, după o creștere trimestrială de 12%

Indicele volumului lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere semnificativă în cel de-al treilea trimestru al anului 2025, urcând cu 12,1% față de trimestrul precedent, date ajustate sezonier și în funcție de zile lucrătoare, conform raportului publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Toate segmentele pieței au consemnat avansuri, însă cea mai notabilă creștere trimestrială s-a înregistrat în sectorul clădirilor non-rezidențiale, cu o explozie de 14,4%.

Această performanță remarcabilă din trimestrul trei pare să fie influențată, cel puțin parțial, de majorarea TVA-ului aplicat contractelor de construcții care a intrat în vigoare în luna august. Astfel, volumul lucrărilor a crescut chiar cu peste 50% anual în luna iulie, înainte de aplicarea noii cote de TVA, ceea ce sugerează o posibilă facturare anticipată a unor lucrări. De altfel, ritmul de creștere a revenit la valori solide în septembrie, cu un plus anual de 21,4%.

Analizând evoluțiile din interiorul trimestrului, sectorul lucrărilor de inginerie civilă a suferit o diminuare vizibilă, cu scăderi anuale de 9,1% în august și 2,8% în septembrie. Aceasta reflectă decizia guvernului privind suspendarea unor lucrări la proiecte de investiții importante.

Din perspectiva anuală, indicele volumului lucrărilor de construcții a avansat cu 14,1% în trimestrul trei. Segmentul clădirilor rezidențiale a depășit media pieței, înregistrând o creștere de 27,7% comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar sectorul non-rezidențial a continuat să crească robust, cu un plus de 22,1%. În schimb, lucrările de inginerie civilă au urcat cu 7,1% anual, o rată semnificativă, dar doar jumătate din cea a întregului sector.

Privind retrospectiv pe o perioadă mai îndelungată, volumul lucrărilor de construcții din România a rămas relativ stabil în anul 2024 și în prima jumătate a lui 2025, cu excepția unui start slab în primul trimestru al anului 2024. Segmentul de inginerie civilă a manifestat o tendință ascendentă pe parcursul acestei perioade, în timp ce segmentele rezidențial și non-rezidențial au oscilat în limite restrânse, demonstrând o stabilitate clară.

Trimestrul trei al anului 2025 a adus îmbunătățiri sănătoase în toate cele trei segmente ale pieței. În special, segmentul non-rezidențial — alcătuit din clădiri industriale, logistice, comerciale și de birouri — a atins un nivel record, cu volumul lucrărilor cu 27% peste media ultimelor patru trimestre. La rândul lor, sectoarele rezidențial și inginerie civilă au înregistrat performanțe solide, cu creșteri medii între 18% și 19% față de media pe patru trimestre.

Aceste date evidențiază un sector al construcțiilor activ și în creștere, cu o dinamică puternică în contextul economic actual, indicând încrederea investitorilor și interesul susținut în dezvoltarea infrastructurii și a spațiilor funcționale în România.

Foto: Jat306/Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.