Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Viteza internetului mobil în România, pe locul 19 la nivel global, depășind Bulgaria și Serbia

Redacția15 decembrie 2025
Viteza internetului mobil în România, pe locul 19 la nivel global, depășind Bulgaria și Serbia

Pe scurt

Conform unei analize recente realizate de nPerf și citate de Economica.net, România se situează pe poziția a 19-a la nivel global în ceea ce privește viteza internetului mobil, fiind depășită nu doar de economii avansate din regiune, ci și de țări vecine precum Bulgaria și Serbia, care au accelerat semnificativ investițiile în infrastructura mobilă, reușind să ofere conexiuni mai rapide și mai stabile. Irlanda conduce clasamentul mondial la performanța internetului mobil, următoare fiind Olanda, Slovacia, Slovenia și Belgia, evidențiind un avans puternic al Europei în această zonă. Scorul utilizat, unde 100% semnifică încărcarea instantanee a paginii web, evidențiază o clasificare în care țări ca Elveția, Franța, Bulgaria, Austria și Ungaria se numără printre primele 10. România, cu un scor de 69,99%, se plasează între Portugalia și Guadalupa. Deși a fost printre primele țări care au implementat tehnologia 5G încă din 2018, cu doi ani înaintea multor state europene, SUA nu se regăsește în top 5, demonstrând că introducerea timpurie a 5G nu garantează neapărat cea mai rapidă experiență de navigare, așa cum a subliniat și Renaud Keradec, CEO nPerf. Această situație reflectă dinamica continuă a pieței și importanța investițiilor constante în infrastructura digitală pentru îmbunătățirea vitezei și stabilității internetului mobil.

Viteza internetului mobil în România, pe locul 19 la nivel global, depășind Bulgaria și Serbia

Viteza internetului mobil în România – locul 19 la nivel mondial, sub Bulgaria și Serbia

Conform celui mai recent raport realizat de nPerf și citat de Economica.net, România se poziționează pe locul 19 în clasamentul global al vitezei internetului mobil. Deși se află în top 20, țara noastră este devansată nu doar de economii avansate din regiune, ci și de state vecine precum Bulgaria și Serbia, care au investit intens în infrastructura mobilă, reușind astfel să ofere conexiuni mai rapide și mai stabile.

Primul loc în lume – Irlanda

Studiul nPerf evidențiază Irlanda drept lider mondial în performanța conexiunilor de internet mobil, plasând-o înaintea altor patru țări europene importante. Acest rezultat confirmă trendul ascendent al performanțelor de rețea pe continentul european.

Pe locurile următoare, după Irlanda, se clasează Olanda cu un scor de 78.61% și Slovacia, cu 78.01%. Slovenia și Belgia completează topul cinci, cu scoruri de 76.99%, respectiv 76.49%. Pentru referință, un scor de 100% corespunde încărcării instantanee a paginilor web, în timp ce 0% indică imposibilitatea accesării acestora.

România în context regional și global

Pe lista celor mai rapide 10 țări la internet mobil apar și elvețienii, francezii, bulgarii, austriecii și maghiarii, care s-au poziționat înaintea României. Țara noastră, cu un scor de 69.99%, se situează în apropierea Portugaliei și chiar înaintea insulei Guadelupa.

Un punct interesant al analizei este faptul că, deși România a fost printre primele țări europene care au implementat tehnologia 5G încă din 2018 – cu doi ani înaintea multor state europene – acest fapt nu se traduce automat printr-o viteză superioară a internetului mobil.

Primii care au implementat 5G nu asigură neapărat viteze mai bune

Renaud Keradec, CEO-ul nPerf, subliniază că „țările care au lansat 5G primele nu sunt neapărat cele care oferă cea mai rapidă experiență de navigare.” Acest aspect indică faptul că succesul în obținerea vitezelor maxime depinde și de alte elemente, cum ar fi calitatea infrastructurii, extinderea rețelei, capacitatea operatorilor și modul în care este gestionată utilizarea traficului.

De altfel, Statele Unite, deși una dintre primele care au adoptat 5G, nu se regăsesc în primele cinci poziții ale clasamentului privind performanța internetului mobil.

Investiții susținute, cheia vitezei și stabilității conexiunii

Țările vecine cu România, precum Bulgaria și Serbia, care au urcat în clasament prin viteze superioare, și-au accelerat recent investițiile în rețele mobile, ceea ce le-a permis să asigure acces la o conectivitate mai bună. Acest lucru evidențiază importanța continuării dezvoltării infrastructurii, actualizării tehnologiilor și optimizării serviciilor pentru consumatori.

România se află într-o poziție bună, dar pentru a urca mai sus în topuri este esențială menținerea eforturilor în modernizarea rețelelor și extinderea acoperirii 5G.


În concluzie, clasamentul nPerf oferă o radiografie clară a stadiului actual al internetului mobil la nivel mondial și regional. România, deși nu ocupă primele poziții, menține o prezență solidă, urmând să beneficieze de pe urma noilor dezvoltări tehnologice și investițiilor viitoare. Comparativ cu vecinii săi care au reușit să-și îmbunătățească semnificativ conexiunile, țara noastră are un potențial considerabil de creștere și optimizare, beneficiind de un fond tehnologic predispus să livreze performanțe tot mai bune.


Foto: Rostislav Sedlacek / Dreamstime.com

Pentru mai multe informații, vizitați sursa originală: Romania Insider - Mobile Internet Speed
Autor: Iulian (iulian@romania-insider.com)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.