Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Viscol, ninsoare și temperaturi negative prognozate în România de Crăciun

Redacția23 decembrie 2025
Viscol, ninsoare și temperaturi negative prognozate în România de Crăciun

Pe scurt

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare meteo de cod galben pentru perioada Crăciunului, semnalând viscol, ninsori abundente, intensificări ale vântului și temperaturi foarte scăzute în aproape jumătate din țară, inclusiv în București. Avertizarea extinsă este valabilă din seara zilei de 23 decembrie până în dimineața zilei 26 decembrie, când se așteaptă precipitații pe majoritatea teritoriului României. În zonele montane și regiunea Moldova, ninsorile vor domina, în timp ce sudul va avea precipitații mixte inițial, iar din noaptea de 24 spre 25 decembrie ninsorile vor cuprinde și Oltenia, Muntenia și nordul Dobrogei. Cantitățile de precipitații vor varia între 5 și 15 litri pe metru pătrat, dar în Oltenia și pe versanții vestic ai Carpaților Meridionali se pot depăși 25-30 litri, favorizând un strat consistent de zăpadă între 15 și 25 cm și condiții locale de gheață. Vântul va sufla tare în special în sud și sud-vest, cu rafale de 45-55 km/h, determinând viscol și vizibilitate redusă temporar, iar în Dobrogea, Muntenia, Oltenia și sudul Banatului vor fi furtuni de vânt cu viteze între 50 și 70 km/h, ceea ce va accentua viscolul în aceste zone. Pe 25 decembrie se așteaptă o scădere accentuată a temperaturilor, cu maxime între -5 și 2 grade Celsius în sud și est și minime ce pot coborî până la -12 grade în Moldova și estul Transilvaniei. Condițiile de drum vor fi dificile din cauza gheții și poleiului format, iar precipitațiile vor continua să aducă ninsori și viscol în special în Oltenia și Carpații Meridionali până joi seara, cu depuneri de zăpadă de 10-20 cm, izolat depășind 25 cm. Această evoluție meteo extremă necesită precauție sporită în deplasări și atenție la condițiile de trafic pe durata sărbătorilor de iarnă.

Viscol, ninsoare și temperaturi negative prognozate în România de Crăciun

Cod galben de viscol, ninsori abundente și ger în România de Crăciun

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare meteo severă valabilă pentru perioada Crăciunului, care vizează fenomene precum viscol, ninsori intense, intensificări ale vântului și temperaturi foarte scăzute în mare parte din țară. Aproximativ jumătate din teritoriul României, inclusiv Bucureștiul, se află sub cod galben.

Conform ANM, această informare extinsă începe în seara zilei de 23 decembrie, începând cu ora 18:00, și se va menține până pe 26 decembrie, ora 10:00. În acest interval, precipitațiile vor cădea aproape pe întreg ul teritoriul României. În zonele montane și în regiunea Moldova, ninsorile vor deveni treptat predominante, în timp ce în sudul țării se vor semnala inițial precipitații mixte (ploaie cu lapoviță și ninsoare). Din noaptea de 24 spre 25 decembrie, zăpada va fi prezentă în Oltenia, Muntenia și nordul Dobrogei.

Meteorologii anunță cantități de precipitații cuprinse în general între 5 și 15 litri pe metru pătrat, însă în mod local, în zonele Olteniei și pe pantele vestice ale Carpaților Meridionali, cantitățile ar putea depăși 25-30 litri pe metru pătrat. În aceste regiuni se așteaptă depunerea unui strat de zăpadă semnificativ, între 15 și 25 de centimetri, cu condiții de polei și chiar gheață locală. În alte zone, precipitațiile vor fi mai reduse, mixte și vor slăbi treptat, deplasându-se spre sud-vest în ziua de Crăciun.

Începând din după-amiaza zilei de 24 decembrie și până în seara zilei de 25 decembrie, se prevăd intensificări ale vântului, în special în regiunile sudice și sud-vestice, cu rafale ce pot ajunge între 45 și 55 km/h. Acest aspect va favoriza viscolul și scăderea vizibilității. De asemenea, intensificări izolate ale vântului sunt posibile și în alte zone ale țării.

În plus, ANM avertizează că în ziua de Crăciun va urma o scădere bruscă a temperaturilor, în mod special în sudul și estul României, unde maximele diurne se vor situa între -5 și 2 grade Celsius. Noaptea, în Moldova și estul Transilvaniei, se așteaptă apariția brumei și a înghețului, cu minime ce pot coborî până între -12 și -10 grade Celsius.

O altă avertizare cod galben este valabilă începând din 24 decembrie, ora 12:00, până în 25 decembrie, ora 20:00, pentru regiuni precum Dobrogea, Muntenia, Oltenia și sudul Banatului. Vântul va sufla cu rafale puternice, între 50 și 70 km/h. Condiții de viscol și vizibilitate redusă sub 100 de metri sunt prognozate pentru noaptea de Crăciun și în cursul zilei în Muntenia, sudul Olteniei și nordul Dobrogei, iar ninsorile suflate de vânt vor continua să afecteze Oltenia până joi seară.

Stratul de zăpadă nou format va varia între 10 și 20 de centimetri în Oltenia și în părțile vestice ale Carpaților Meridionali, cu depuneri izolate ce pot depăși 25 de centimetri.

Meteorologii mai atrag atenția asupra pericolului formării poleiului și gheții negre pe carosabil, care pot genera condiții periculoase pentru trafic pe parcursul sărbătorilor.

Toate aceste fenomene vor condiționa serios modul în care românii vor petrece Crăciunul, fiind recomandată prudența și adaptarea deplasărilor în funcție de condițiile meteo pentru siguranța tuturor.

irina.marica@romania-insider.com
Foto: Gabriel Petrescu/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.