Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Veniturile și profitul Hidroelectrica România scad în ianuarie-septembrie, dar rămân peste țintă

Redacția•18 noiembrie 2025
Veniturile și profitul Hidroelectrica România scad în ianuarie-septembrie, dar rămân peste țintă

Pe scurt

Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat din România, a înregistrat rezultate operaționale și financiare mai scăzute în primele nouă luni ale anului 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă acestea au rămas conforme cu bugetul revizuit aprobat la 31 octombrie. Profitul net al companiei a scăzut cu 34% de la un an la altul, ajungând la 2,3 miliarde RON, iar câștigul pe acțiune a scăzut de la 7,85 RON în 2024 la 5,14 RON în 2025. Veniturile totale s-au redus cu 7%, până la 6,7 miliarde RON, iar marja operațională și cea netă au fost de 39%, respectiv 35%, evidențiind reducerea avantajului competitiv tradițional al Hidroelectrica, rezultat din costurile reduse ale producției hidro. Capitalizarea bursieră a companiei este de 54 miliarde RON (aproximativ 11 miliarde EUR), după o scădere de 1% a prețului acțiunilor față de anul precedent, iar randamentul dividendelor plătite din profitul pe 2024 a fost de 9%. Producția netă de energie electrică a scăzut cu 23%, ajungând la 8.473 GWh, iar vânzările totale de energie au scăzut cu 14%, la 10.130 GWh. În trimestrul trei al anului 2025, producția netă a fost de 2.405 GWh, cu 13% sub nivelul din trimestrul trei 2024, în timp ce energia vândută a crescut cu 13%, ajungând la 3.388 GWh, ca urmare a creșterii achizițiilor de pe piață cu 293%, până la 983 GWh. Aceste date reflectă provocările curente cu care se confruntă Hidroelectrica, dar și adaptarea companiei la condițiile pieței energetice din România.

Veniturile și profitul Hidroelectrica România scad în ianuarie-septembrie, dar rămân peste țintă

Veniturile și profitul Hidroelectrica scad în primele nouă luni din 2025, dar rămân în limita țintelor

Hidroelectrica (BVB: H2O), cea mai mare companie de stat din România, a raportat rezultate operaționale și financiare mai modeste în primele nouă luni din 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent. Însă aceste cifre se încadrează în bugetul revizuit, aprobat la sfârșitul lunii octombrie.

Profitul net al companiei a înregistrat o diminuare semnificativă, de 34% față de anul anterior, coborând la 2,3 miliarde de lei. De asemenea, câștigul pe acțiune a scăzut de la 7,85 lei în primele nouă luni din 2024, la 5,14 lei în aceeași perioadă din 2025. Veniturile totale au ajuns la 6,7 miliarde de lei, în scădere cu 7% comparativ cu anul precedent.

Marja operațională s-a situat la 39%, iar marja netă la 35%, ceea ce reflectă o reducere a avantajului competitiv tradițional al Hidroelectrica, generat de costul redus al producției proprii de energie hidro, conform datelor citate de Ziarul Financiar.

Capitalizarea de piață a companiei este de aproximativ 54 miliarde de lei (echivalentul a aproape 11 miliarde de euro), după o scădere de 1% a prețului acțiunilor față de anul trecut. Randamentul dividendelor provenite din profitul pe 2024 a fost de 9,0%, menținând un interes constant al investitorilor.

În ceea ce privește producția de energie electrică, aceasta a scăzut cu 23% comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, până la 8.473 GWh. Vânzările totale de energie au ajuns la 10.130 GWh, în scădere cu 14% în comparație cu perioada similară din 2024.

Pentru trimestrul III din 2025, Hidroelectrica a raportat o producție netă de 2.405 GWh, cu 13% mai mică decât în trimestrul III din 2024. Cu toate acestea, vânzările de energie au crescut cu 13%, ajungând la 3.388 GWh. Această creștere se datorează majorării achizițiilor de energie din piață, care au urcat spectaculos, cu 293%, până la 983 GWh.

Această evoluție indică o strategie prin care Hidroelectrica a compensat scăderea producției proprii prin achiziționarea de energie de pe piață, adaptându-se astfel condițiilor variabile ale sectorului energetic.

În concluzie, deși Hidroelectrica a înregistrat o diminuare a veniturilor și a profitului în 2025 comparativ cu anul precedent, rezultatele financiare sunt aliniate cu obiectivele bugetare revizuite, iar compania continuă să dețină o poziție solidă în piața energetică românească.

Photo source: Inquam Photos/Octav Ganea
Reportaj realizat de Iulian, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.