Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Vânt puternic și ninsori afectează mai multe zone din România de Crăciun

Redacția•29 decembrie 2025
Vânt puternic și ninsori afectează mai multe zone din România de Crăciun

Pe scurt

În perioada Crăciunului 2025, mai multe regiuni din România au fost afectate de vânturi puternice și ninsori abundente, cu fenomene de viscol ce au atins cod galben în 19 din cele 41 de județe, între 23 și 26 decembrie. Cea mai consistentă depunere de zăpadă, de până la 25 cm, s-a înregistrat în Oltenia, sudul țării și Munții Carpați Meridionali, unde vânturile au provocat și pagube semnificative, mai ales la altitudini mari. În weekendul 27-28 decembrie, valuri și mai puternice de vânt au fost înregistrate în 21 de județe, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele au depășit 120 km/h, doborând copaci, avariind acoperișuri și cabluri electrice în zona sudică a județului Brașov și în municipiul Brașov. Din cauza condițiilor meteo severe, traficul în zona Sulina și în toate porturile din județul Constanța a fost suspendat. Pe întreg teritoriul național, între 24 și 28 decembrie, pompierii militari au intervenit în 8.347 de situații de urgență, acordând primul ajutor medical, stingând incendii și protejând comunitățile. Codul roșu de viscol a fost menținut până în dimineața zilei de 29 decembrie în județele Brașov și Sibiu, unde vântul a smuls elemente metalice și de acoperiș de pe clădiri, a distrus cabluri electrice și a cauzat alte pagube importante, potrivit ISU Brașov. Serviciile de urgență au intervenit în 16 cazuri legate de vântul puternic, inclusiv pentru copaci doborâți sau în pericol și elemente de construcții desprinse, conform unui comunicat ISU pe Facebook. În același timp, drumarii au utilizat 100 de utilaje pentru deszăpezirea drumurilor în centrul țării și au îndepărtat copacii căzuți pe DN73A, între Zărnești și Poiana Mărului, pentru a redresa traficul afectat de condițiile meteorologice extreme. Acest episod meteo sever a subliniat importanța pregătirii și intervenției rapide a autorităților pentru a reduce impactul viscolului asupra populației și infrastructurii din România în perioada sărbătorilor de iarnă.

Vânt puternic și ninsori afectează mai multe zone din România de Crăciun

În perioada sărbătorilor de Crăciun, mai multe zone din România au fost lovite de condiții meteo severe, caracterizate prin vânt puternic și ninsori de intensitate deosebită. Aproximativ 19 dintre cele 41 de județe au fost plasate sub cod galben pentru rafale puternice, ninsoare și polei între marți, 23 decembrie, și vineri, 26 decembrie.

Strat consistent de zăpadă în Oltenia și zonele montane

Cea mai mare cantitate de zăpadă s-a adunat în Oltenia, în zona de sud a României, precum și în Munții Carpați Meridionali, unde stratul de zăpadă a atins în jur de 25 de centimetri. Vânturile au fost deosebit de puternice mai ales la altitudini mari, producând pagube semnificative în aceste regiuni.

Vânturi și mai puternice în weekendul 27-28 decembrie

În weekendul 27-28 decembrie, intensitatea vântului a crescut chiar mai mult, afectând 21 de județe. La altitudini de peste 1.700 de metri s-au înregistrat ninsori însoțite de rafale ce au depășit 120 km/h. Aceste condiții extreme au dus la deteriorarea acoperișurilor, scurtcircuite la rețelele electrice și copaci doborâți, în special în zona de sud a județului Brașov, inclusiv în municipiul Brașov.

Transportul suspendat în zona Sulina și porturile din Constanța

Din cauza intensității vântului, traficul rutier a fost suspendat în zona Sulina iar toate porturile din județul Constanța au fost închise temporar, pentru siguranța celor implicați și pentru a preveni accidentele cauzate de condițiile meteo nefavorabile.

Intervențiile pompierilor militari pe tot teritoriul țării

Între 24 și 28 decembrie, pompierii militari au intervenit în peste 8.300 de situații de urgență la nivel național. Acțiunile lor au vizat acordarea primului ajutor medical, stingerea incendiilor și alte măsuri esențiale pentru protejarea comunităților afectate de viscol și vânt.

Cod roșu de viscol în județele Brașov și Sibiu

Codul roșu pentru condiții de viscol a fost menținut până în dimineața zilei de 29 decembrie în județele Brașov și Sibiu. Vântul puternic a provocat numeroase pagube: a smuls table metalice de pe două blocuri de apartamente, a dezlipit bucăți de bitum de pe acoperișul unui alt imobil iar o reclamă stradală a fost distrusă în municipiul Brașov. Totodată, cablurile electrice ale unei locuințe din Râșnov au fost rupte, conform raportărilor ISU Brașov.

Intervenții de urgență și curățare drumuri în centrul țării

Serviciul de urgență a intervenit în 16 cazuri cauzate de vântul puternic: 7 situații au vizat copaci căzuți sau în pericol de prăbușire, iar 8 au fost legate de elemente de construcție desprinse. În același timp, echipele de deszăpezire din centrul României au acționat cu 100 de utilaje, curățând drumurile afectate de viscol. Pe DN73A, între localitățile Zărnești și Poiana Mărului, au fost înlăturați copacii doborâți pe carosabil.

Aceste condiții meteorologice meteo extreme din timpul Crăciunului au testat capacitatea de reacție a autorităților și au pus în gardă comunitățile din zonele afectate. Eforturile continue ale echipelor ISU și ale serviciilor de intervenție au fost vitale pentru limitarea impactului și protejarea populației în această perioadă friguroasă.

Foto: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), România

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.