Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Unul din trei români din Spania are studii superioare, arată un raport

Redacția14 noiembrie 2025
Unul din trei români din Spania are studii superioare, arată un raport

Pe scurt

Conform unui raport recent al Institutului Național de Statistică al Spaniei, citat de Digi24, o treime dintre românii rezidenți în Spania au studii superioare, respectiv aproximativ 217.000 de persoane, deși majoritatea lucrează în agricultură sau în domenii care nu necesită calificări înalte, în contrast cu alte naționalități, mai ales cele din Europa de Nord. Studiul oferă o imagine complexă asupra structurii comunității românești din Spania, care ocupă locul trei în clasamentul naționalităților de imigranți, după columbieni și marocani, deși acum trei ani erau pe primul loc. Datele recensământului din trimestrul trei al anului 2025 arată o creștere totală a populației spaniole cu 105.488 persoane, ajungând la 49,4 milioane, un record istoric de la începutul înregistrărilor în 1971, în toate regiunile țării, iar numărul gospodăriilor a crescut cu peste 55.000. Din totalul populației, 9,8 milioane s-au născut în afara Spaniei, iar 7,1 milioane de persoane au cetățenie străină, cu o creștere de aproape 79.000 față de trimestrul precedent. În rândul copiilor sub 15 ani născuți de imigranți, românii se situează pe locul doi, cu 105.000 de copii, după marocani, care numără 151.000, și înaintea ucrainenilor, cu peste 60.000. Pe de altă parte, cele mai numeroase emigrări au fost ale spaniolelor (9.100), columbienilor (8.200), marocanilor (7.900) și românilor (4.400). Aceste cifre relevă atât nivelul ridicat de educație al românilor din Spania, cât și realitățile socio-economice cu care se confruntă în piața muncii spaniole, oferind o perspectivă valoroasă asupra dinamicii comunităților de imigranți din această țară.

Unul din trei români din Spania are studii superioare, arată un raport

O treime dintre românii din Spania au studii superioare, arată un raport oficial

Conform unui nou raport publicat de Institutul Național de Statistică al Spaniei și citat de Digi24, aproximativ o treime dintre românii rezidenți în Spania dețin studii superioare. Cu toate acestea, majoritatea lucrează în domenii care nu necesită calificări înalte, precum agricultura, spre deosebire de alte naționalități, în special cele din Europa de Nord.

Structura comunității românești în Spania

Studiul realizat prezintă o imagine detaliată a comunității românești din Spania, evidențiind faptul că în jur de 30% dintre cei aproximativ 725.000 români (adică circa 217.000 persoane) au absolvit o formă de învățământ superior. În ciuda acestui nivel educațional ridicat, un număr semnificativ dintre ei sunt angajați în sectoare tradiționale precum agricultura sau alte meserii necalificate, o situație diferită în comparație cu alte grupuri de imigranți din țară.

Creșterea populației în Spania în trimestrul al treilea din 2025

În perioada iulie-septembrie a anului 2025, populația totală a Spaniei a crescut cu 105.488 de persoane, ajungând la un record de 49,4 milioane de locuitori la 1 octombrie 2025, cea mai mare valoare înregistrată de la începutul colectării datelor, în 1971. Creșterea populației s-a manifestat în toate regiunile țării, iar numărul gospodăriilor a ajuns la 19.684.380, cu un plus de 55.109 față de trimestrul precedent.

Componența populației străine și dinamica emigranților

Din totalul locuitorilor, aproape 9,8 milioane s-au născut în străinătate, iar 7,1 milioane de persoane au o naționalitate diferită de cea spaniolă. Românii rămân a treia cea mai numerosă comunitate de imigranți din Spania, deși până în urmă cu trei ani ocupau locul întâi. În prezent, cele mai mari grupuri de străini sunt columbienii, marocanii și românii.

Numărul rezidenților cu cetățenie străină a crescut cu 78.937 de persoane în comparație cu trimestrul anterior, consolidând prezența comunităților de imigranți.

Copiii născuți în Spania în familiile imigrante

În Spania trăiesc peste 725.000 de copii cu vârsta sub 15 ani, născuți în familii de imigranți. Dintre aceștia, 105.000 sunt români, clasându-se astfel pe poziția a doua după marocani, care au 151.000 de copii sub 15 ani. Comunitatea ucraineană se află pe locul trei, cu peste 60.000 de copii.

Fluxul emigrației din Spania

Pe de altă parte, statistica emigranților relevă că cei mai mulți pleacă din Spania sunt spanioli, cu 9.100 de persoane care au emigrat în ultimul trimestru, urmați de columbieni (8.200), marocani (7.900) și români (4.400). Aceste cifre dezvăluie un flux continuu de mișcare din și către această țară, reflectând dinamica comunităților stabilite aici.


Acest raport subliniază atât potențialul educațional al comunității românești din Spania, cât și provocările legate de adaptarea profesională și integrarea pe piața muncii. Totodată, datele demografice configuează o imagine clară a evoluției populației și a impactului imigrației în Spania din ultimele luni.

Foto: Sjankauskas | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.