Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

un singur candidat pentru funcția de lider al partidului

Redacția•08 noiembrie 2025
un singur candidat pentru funcția de lider al partidului

Pe scurt

Partidul Social Democrat (PSD) din România a organizat pe 7 noiembrie 2025 un congres important la București pentru alegerea noii conduceri și modificarea statutului partidului, Sorin Grindeanu fiind singurul candidat pentru funcția de lider, după ce a deținut interimatul în urma demisiei lui Marcel Ciolacu în mai. În discursul său, Grindeanu și-a exprimat dorința ca PSD să nu mai fie un partid reactiv și fragil, ci unul care să stabilească agenda politică, să ofere soluții și să aducă speranță reală, subliniind importanța păstrării identității partidului. El a evidențiat succesele PSD, menționând perioada unor foști lideri importanți, ca Adrian Năstase, sub conducerea căruia România a aderat la NATO, Mircea Geoană, în timpul căruia s-a realizat aderarea la Uniunea Europeană, Victor Ponta, care a schimbat traiectoria economică și socială a țării, și Marcel Ciolacu, în timpul căruia România a intrat în spațiul Schengen. Modificările statutare aprobate în unanimitate includ o creștere a numărului pozițiilor de conducere, de la un singur prim-vicepreședinte la cinci, și 20 de vicepreședinți, iar termenul „partid progresist” a fost eliminat, PSD orientându-se acum spre promovarea valorilor naționale, religioase și tradiționale, într-o direcție mai conservatoare, distinctă de alte partide social-democrate europene. Congresul a generat și o restructurare a conducerii, Paul Stănescu ieșind din elita partidului după șase ani ca secretar general, fiind înlocuit de europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primarului Olguța Vasilescu, iar în conducere au mai intrat Corneliu Ștefan, Bogdan Ivan, Gheorghe Șoldan, Victor Negrescu și Ionuț Pucheanu. De asemenea, Daniel Băluță a preluat conducerea filialei București de la Gabriela Firea, care acum deține funcția de vicepreședinte regional pentru București-Ilfov. Înainte de congres, Marcel Ciolacu a sugerat posibilitatea unei noi coaliții guvernamentale fără USR, iar Adrian Năstase a criticat performanțele președintelui Nicușor Dan, conform Digi24, concluzionând astfel un moment decisiv pentru viitorul PSD și al scenei politice românești.

un singur candidat pentru funcția de lider al partidului

Social-democrații români aleg o nouă conducere: Sorin Grindeanu singurul candidat pentru șefia partidului

Vineri, 7 noiembrie, reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, s-au reunit la București pentru un congres dedicat alegerii noii conduceri și modificării statutului formațiunii. Singurul candidat pentru funcția de președinte al PSD a fost Sorin Grindeanu, care ocupă interimar această poziție după demisia lui Marcel Ciolacu în luna mai.

În discursul său susținut în fața delegaților, Grindeanu a subliniat că nu mai dorește „un PSD reactiv și fragil, care să răspundă doar la atacuri”. El a accentuat importanța păstrării identității partidului și a transmis dorința de a transforma PSD într-o forță care să dicteze agenda politică, să propună soluții concrete și să ofere speranță reală cetățenilor. „Nu vreau un PSD rușinat de criticile din partea dreptei”, a adăugat liderul interimar.

Sorin Grindeanu, apropiat al fostului premier și lider PSD Marcel Ciolacu, membru al partidului din 1996, a evocat în discursul său realizările istorice ale formațiunii, invocând prezența unor personalități marcante din rândul foștilor lideri prezenți la congres. „Îl avem pe domnul Adrian Năstase, sub conducerea căruia România a aderat la NATO; pe domnul Mircea Geoană, în timpul mandatului căruia România a intrat în Uniunea Europeană; pe domnul Victor Ponta, care a schimbat cursul economic și social al țării; și pe Marcel Ciolacu, sub al cărui mandat România a pătruns în spațiul Schengen”, a punctat Grindeanu.

În cadrul congresului, membrii PSD au aprobat în unanimitate modificările statutare care prevăd extinderea numărului de posturi de conducere: în locul unui singur prim-vicepreședinte, vor fi cinci, iar numărul vicepreședinților crește la 20. De asemenea, s-a decis eliminarea termenului „partid progresist” din statute. De acum înainte, PSD se angajează să promoveze „valori naționale, religioase și tradiționale”, marcând astfel o orientare mai conservatoare, diferențiindu-se astfel de alte formațiuni social-democrate europene.

Congresul a fost un prilej pentru reorganizarea echilibrului intern de putere în cadrul partidului. Paul Stănescu, o figură importantă care a ocupat funcția de secretar general al PSD timp de șase ani, nu va face parte din noua conducere. Acesta a fost înlocuit de Claudiu Manda, europarlamentar și soțul primarului din Craiova, Olguța Vasilescu.

Noile nume din conducerea PSD sunt Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Bogdan Ivan, ministrul energiei, Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, Victor Negrescu, europarlamentar și vicepreședinte al Parlamentului European, și Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

În plus, Daniel Băluță, candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, a preluat conducerea filialei București de la Gabriela Firea, care a fost numită vicepreședinte regional pentru zona București-Ilfov.

Fostii lideri ai partidului au făcut și ei declarații pentru presă înainte de deschiderea congresului. Marcel Ciolacu a declarat că vede o viitoare coaliție guvernamentală fără prezența partidului de centru-dreapta Save România Union (USR). De asemenea, Adrian Năstase a comentat că primarul general Nicușor Dan a dezamăgit electoratul său, conform declarațiilor difuzate de Digi24.

Acest congres marchează o etapă importantă pentru PSD, care încearcă să se reorganizeze și să își reafirme identitatea și valorile în contextul politic actual al României.

Foto: Inquam Photos | Alexandru Nechez
redactor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.