Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

UMB Steel continuă restaurarea combinatului siderurgic Oțelu Roșu de 220 de ani în România.

Redacția31 octombrie 2025
UMB Steel continuă restaurarea combinatului siderurgic Oțelu Roșu de 220 de ani în România.

Pe scurt

UMB Steel, controlată de familia antreprenorului român Dorinel Umbrărescu, a inițiat lucrări de renovare la uzina siderurgică Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin, conform Profit.ro. Această facilitate, una dintre cele mai vechi situri industriale din România cu o istorie de peste 220 de ani, a fost achiziționată de UMB Steel în decembrie 2024 pentru suma de 140 milioane RON (28 milioane EUR). Conform documentației proiectului citată de publicație, lucrările actuale se concentrează pe reabilitarea liniei feroviare ce deservește fabrica și asigurarea clădirilor principale de producție și anexelor. Deși activitatea de producție nu va fi reluată în urma acestor lucrări, scopul este de a face construcțiile și echipamentele existente mai sigure. UMB Steel intenționează să modernizeze ulterior facilitatea și să reînceapă producția de oțel, inclusiv profile laminate și produse conexe. Totuși, echipamentele de producție nu au mai fost utilizate din 2012, când fosta fabrică și-a suspendat activitatea. În anii ce au urmat închiderii, platforma industrială a suferit daune extinse cauzate de vandalism și furturi. Restaurarea Oțelu Roșu marchează o mișcare investițională semnificativă pentru Umbrărescu, cunoscut cel mai bine drept cel mai mare antreprenor în construcții de drumuri din România prin intermediul companiilor sale din cadrul Grupului UMB. Această inițiativă subliniază angajamentul UMB Steel în reînvierea tradiției industriei siderurgice din regiune, sporind perspectivele economice ale județului Caraș-Severin.

UMB Steel continuă restaurarea combinatului siderurgic Oțelu Roșu de 220 de ani în România.

UMSteel, aflată sub conducerea familiei renumitului antreprenor român Dorinel Umbrărescu, a început lucrările de renovare la fabrica de oțel Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin, conform Profit.ro. Achiziția acestei unități industriale istorice, cu o existență de mai bine de 220 de ani, a fost finalizată de UMB Steel în decembrie 2024, pentru suma de 140 milioane lei (echivalentul a 28 milioane euro).

Cu o istorie bogată, fabrica de la Oțelu Roșu se numără printre cele mai vechi complexe industriale din România. La momentul actual, lucrările se concentrează pe restaurarea liniei feroviare esențiale pentru activitatea fabricii, precum și pe siguranțarea clădirilor principale și a anexelor. Documentația proiectului, citată de sursa mass-media, subliniază că scopul acestor intervenții inițiale nu este reluarea producției, ci securizarea construcțiilor și echipamentelor deja existente.

În planurile de viitor ale UMB Steel figurează modernizarea completă a instalațiilor fabricii, cu intenția de a relua producția de oțel, inclusiv a profilurilor laminate și a produselor asociate. Totuși, echipamentele de producție sunt neutilizate din 2012, anul în care fabrica și-a încetat activitatea. În anii care au urmat închiderii, platforma industrială a suferit deteriorări semnificative, fiind ținta unor acte de vandalism și furt.

Inițiativa de restaurare a fabricii Oțelu Roșu reprezintă o investiție notabilă pentru Dorinel Umbrărescu, cunoscut ca cel mai mare antreprenor de construcții de drumuri din România, prin intermediul companiilor sale grupate sub umbrela UMB Group. Acest proiect denotă nu doar o reînviere economică la nivel local, ci și un efort de a spori capacitatea industrială a țării.

AMB Steel își propune, în etapele ulterioare, să transforme această platformă istorică într-un centru modern de producție, contribuind la revigorarea unei industrii care, de-a lungul timpului, a suferit din cauza trecerii timpului și a condițiilor economice variate. În paralel, revitalizarea acestui sit industrial îi oferă comunității locale perspective de angajare și dezvoltare economică.

Dincolo de aspectele tehnice, această inițiativă marchează și un pas important în conservarea și adaptarea patrimoniului industrial național, subliniind importanța integrării istoriei industriei românești în contextul economic contemporan. Astfel, Oțelu Roșu poate deveni un simbol al inovației și al persistenței în fața provocărilor industriale.

UMB Steel și-a propus ca, odată cu încheierea lucrărilor de restaurare și reechipare, să aducă acest gigant industrial din nou la viață, promițând o renaștere a unei tradiții ce poate influența pozitiv atât industria românească de oțel, cât și economia regională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.