Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

UBM Feed Romania devine Protena după ce East Grain și Poultry Investment devin acționari egali

Redacția•08 decembrie 2025
UBM Feed Romania devine Protena după ce East Grain și Poultry Investment devin acționari egali

Pe scurt

UBM Feed Romania a devenit Protena, după ce East Grain Group și Poultry Investment SA au preluat participația de 45% deținută anterior de UBM Group, devenind astfel acționari egali într-unul dintre cei mai mari producători de furaje din România. East Grain, parte a grupului agroalimentar ceh Agrofert, unul dintre cele mai mari grupuri din Europa Centrală cu venituri anuale de peste 8,6 miliarde de euro, și Poultry Investment SA, deținută de Hodler Capital și familia Oprea, operatorul brandului Puiul de Crăiești, formează acum o platformă robustă, susținută de capital european, expertiză tehnologică și integrare verticală în sectorul zootehnic. Protena operează o fabrică modernă în Sânpaul, județul Mureș, cu o capacitate anuală de peste 200.000 de tone de furaje destinate fermelor profesionale și sectorului retail, dispunând de silozuri, linii dedicate pentru aditivi și premixuri și un sistem integrat de trasabilitate. Compania estimează pentru 2025 o cifră de afaceri de 332 milioane RON și un profit brut de 18 milioane RON, menținând echipele operaționale și de management actuale. Cristian Tudose, directorul general adjunct al Protena, a subliniat că schimbarea acționariatului marchează o evoluție naturală pe piața românească, consolidând poziția companiei ca partener de încredere în creșterea performanței și eficienței partenerilor săi, deschizând totodată noi oportunități pentru extinderea capacității de producție și susținerea zootehniei naționale prin producția de furaje de calitate. Această transformare strategică poziționează Protena ca un jucător cheie în industria furajelor din România, valorificând sinergiile dintre capitalul european și expertiza locală pentru a susține dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol.

UBM Feed Romania devine Protena după ce East Grain și Poultry Investment devin acționari egali

UBM Feed Romania devine Protena după preluarea cotei de 45% de către East Grain și Poultry Investment

UBM Feed Romania a intrat într-o nouă etapă a evoluției sale, schimbându-și numele în Protena, după ce East Grain Group și Poultry Investment SA au achiziționat pachetul de 45% deținut anterior de UBM Group. Astfel, cele două companii au devenit acționari egali într-unul dintre cei mai importanți producători de furaje de pe piața românească.

Un parteneriat strategic consolidat de capital european și expertiză tehnologică

East Grain, parte a grupului ceh Agrofert – unul dintre cei mai importanți jucători europeni din domeniul agroalimentar cu o cifră de afaceri anuală ce depășește 8,6 miliarde de euro – și Poultry Investment SA, controlată de Hodler Capital împreună cu familia Oprea, operatorul integrat al brandului „Puiul de Crăiești”, au stabilit o nouă structură de proprietate, în care fiecare deține 50% din companie.

Această fuziune creează una dintre cele mai puternice platforme de producție din sectorul furajelor din România. Resursele financiare europene, know-how-ul tehnologic și integrarea verticală din sectorul zootehnic sunt principalele puncte forte care vor susține dezvoltarea Protena pe termen lung, potrivit reprezentanților companiei.

Echipa operativă rămâne neschimbată

În ciuda schimbării din structura acționariatului, echipa de management și cea operațională își vor păstra rolurile și vor continua activitatea în condiții de stabilitate. Aceasta asigură continuitate în administrarea și dezvoltarea proceselor interne ale companiei.

Fabrica Protena din Sânpaul, motorul producției de furaje din Mureș

Protena desfășoară activitatea de producție în Sânpaul, județul Mureș, unde produce furaje atât pentru fermele profesionale, cât și pentru sectorul comercial. Capacitatea instalată permite o producție anuală de peste 200.000 de tone de furaje.

Platforma de producție este dotată cu facilități moderne: spații de depozitare pentru materii prime, silozuri pentru cereale, linii distincte pentru aditivi și premixuri, precum și un sistem integrat de trasabilitate. Acesta din urmă monitorizează fiecare lot de furaje de la recepția materiilor prime până la livrarea către fermieri, asigurând un grad ridicat de calitate și siguranță în proces.

Perspective financiare optimiste pentru 2025

Compania estimează pentru anul 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 332 milioane de lei, cu un profit brut prognozat la 18 milioane de lei, cifre ce reflectă încrederea în creșterea și consolidarea poziției pe piața românească.

Mesajul conducerii Protena

„Această schimbare în structura acționariatului reprezintă un pas fireasc în dezvoltarea companiei pe piața locală. Rămânem dedicați colaboratorilor noștri și ne propunem să consolidăm rolul nostru de partener de încredere care sprijină performanța și eficiența operațională. Totodată, suntem deschiși la oportunități pentru extinderea capacității de producție în România, contribuind astfel activ la dezvoltarea sectorului zootehnic național prin producția de furaje,” a declarat Cristian Tudose, directorul general adjunct al Protena.

Fabrica Protena din Sânpaul

Prin rebranding și consolidarea proprietății, Protena se poziționează ca un actor-cheie în industria furajeră, beneficiind de resurse solide și experiență internațională pentru a susține fermierii români în fața provocărilor actuale și viitoare ale pieței.

Simona Ionescu, Romania Insider
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.