Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Turiștii de afaceri non-rezidenți au cheltuit peste 1,18 miliarde lei în România în trimestrul al treilea 2025

Redacția•29 decembrie 2025
Turiștii de afaceri non-rezidenți au cheltuit peste 1,18 miliarde lei în România în trimestrul al treilea 2025

Pe scurt

În trimestrul al treilea al anului 2025, turiștii non-rezidenți care au vizitat România în scop de afaceri au cheltuit peste 1,18 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și citate de agenția Agerpres. În total, 756.600 de turiști non-rezidenți au ales să se cazeze în structuri de primire colectivă pe perioada menționată, iar cheltuielile totale au atins suma de 2,24 miliarde de lei. Dintre aceștia, 41,8% au călătorit pentru motive profesionale și de afaceri, generând 52,7% din totalul sumelor cheltuite. Cazarea a reprezentat cea mai mare pondere în cheltuielile legate de afaceri, depășind 50%, mare parte dintre turiști alegând opțiuni care includeau și micul dejun. Restaurantele și barurile au însumat 17,1% din cheltuieli, iar cumpărăturile, în special pentru alimente, băuturi și suveniruri, au reprezentat 12,8%. În domeniul transportului, închirierile de mașini au dominat cheltuielile, în timp ce activitățile de petrecere a timpului liber s-au îndreptat în principal către parcuri de distracții, târguri, cazinouri și locații de jocuri de noroc. În paralel, călătoriile în scop personal au rămas principala motivație pentru vizitele non-rezidenților, reprezentând 58,2% din totalul turiștilor, iar vacanțele au constituit două treimi din această categorie. Cheltuielile turiștilor veniți în scopuri personale au totalizat 1,06 miliarde de lei, adică 47,3% din totalul fondurilor cheltuite, cazarea rămânând și aici principalul factor de consum urmat de cumpărături și cheltuieli în restaurante și baruri. Această evoluție evidențiază importanța semnificativă a turismului de afaceri în economia locală și nevoia continuă de a dezvolta infrastructura și serviciile pentru a susține această nișă în creștere.

Turiștii de afaceri non-rezidenți au cheltuit peste 1,18 miliarde lei în România în trimestrul al treilea 2025

Turiștii de afaceri non-rezidenți au cheltuit peste 1,18 miliarde RON în România în trimestrul trei al anului 2025

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și preluate de agenția Agerpres, turiștii non-rezidenți care au vizitat România în scopuri profesionale și de afaceri au avut cheltuieli totale ce au depășit 1,18 miliarde RON în trimestrul trei (Q3) al anului 2025. Această cifră reflectă o contribuție semnificativă la economia locală, în contextul unui flux important de vizitatori străini.

În perioada analizată, un total de 756.600 de turiști non-rezidenți au ales să se cazeze în structuri de primire colective din România. În total, aceștia au generat cheltuieli de aproximativ 2,24 miliarde RON. Din această categorie, 41,8% au călătorit în scopuri profesionale sau de afaceri, reprezentând mai mult de jumătate (52,7%) din totalul sumei cheltuite.

Cazarea, principala sursă a cheltuielilor în turismul de afaceri

Cheltuielile legate de cazare au reprezentat mai mult de jumătate din totalul sumei alocate de turiștii în scopuri de business, depășind 50%. Majoritatea vizitatorilor au optat pentru variante de cazare ce includeau și micul dejun, consolidând astfel sectorul hotelier în acest segment. În ceea ce privește restul bugetului, restaurantele și barurile au atras 17,1% din cheltuieli, iar cumpărăturile – în special pentru alimente, băuturi și cadouri – au contabilizat 12,8%.

Pe segmentul transportului, închirierea de autovehicule a fost modalitatea preferată de deplasare, în timp ce sumele alocate pentru recreere au fost orientate preponderent către parcuri de distracții, târguri, cazinouri și săli de jocuri, evidențiind diversitatea opțiunilor de petrecere a timpului liber în România.

Vizitele personale, încă majoritare în turismul non-rezident

Raportul INS mai subliniază că majoritatea vizitelor turiștilor străini au avut ca motiv principal deplasările personale, acestea reprezentând 58,2% din totalul turiștilor non-rezidenți. Rezidenții din afara țării au efectuat în principal călătorii de vacanță, care au constituit două treimi din acest segment.

Cheltuielile turiștilor veniți în scopuri personale au însumat 1,06 miliarde RON, adică o cotă de 47,3% din totalul sumelor cheltuite de vizitatori. La fel ca în cazul segmentului de business, cazarea s-a situat pe primul loc între destinațiile bugetare, urmată de shopping și cheltuielile în restaurante și baruri.

Implicații economice și perspective

Această evoluție a consumului turiștilor non-rezidenți, în special a celor care călătoresc pentru afaceri, reflectă o tendință pozitivă pentru turismul românesc, care beneficiază astfel de investiții indirecte și de promovarea României ca destinație atractivă pentru întâlniri de business.

De asemenea, diversitatea cheltuielilor și preferințele călătorilor evidențiază oportunități pentru dezvoltarea serviciilor conexe precum închirierea de autoturisme, facilitățile de evenimente și divertisment, dar și extinderea ofertei comerciale locale.

Aceste cifre oferă o imagine clară asupra contribuției pe care turismul de afaceri o aduce economiei românești și pot ghida deciziile autorităților și investitorilor în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice.

Articol realizat de Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Ruletkka / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.