Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj

Redacția•22 decembrie 2025
Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj

Pe scurt

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în decembrie 2025 de CURS, trei sferturi dintre români consideră că România merge într-o direcție greșită, reflectând un climat social tensionat, dominat de neîncredere, pesimism și anxietate economică crescândă. Doar 21% dintre respondenți cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce încrederea în liderii politici este scăzută, niciunul dintre aceștia nefiind evaluat pozitiv de majoritatea. De exemplu, fostul candidat prezidențial Călin Georgescu beneficiază de încredere în proporție de 40%, însă 54% au puțină sau foarte puțină încredere în el; liderul AUR George Simion are 37% rating pozitiv și 58% negativ, iar primarul general Nicușor Dan este evaluat pozitiv de doar 35%, cu 60% rating negativ. Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, parteneri de guvernare, se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71% și respectiv 70%, iar Diana Șoșoacă înregistrează cea mai mare respingere, cu 80% evaluări negative. Pe lângă acestea, nivelul de necunoaștere a unor figuri publice precum Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă este semnificativ, indicând vizibilitate națională limitată. În schimb, instituțiile asociate cu securitatea și stabilitatea sunt percepute pozitiv, Armata fiind apreciată de 81%, Biserica de 76%, pompierii de 65%, iar Uniunea Europeană are o imagine pozitivă în proporție de 55%. Contrar acestor percepții, instituțiile politice și judiciare sunt văzute predominant negativ: sistemul judiciar are doar 24% evaluări pozitive, Parlamentul 25%, guvernul și Curtea Constituțională câte 26%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar câștiga cu 35% din voturi, urmat de PSD cu 22%, PNL cu 19%, USR cu 9%, iar UDMR și SOS România cu câte 5%. Opinile publice sunt divizate în privința măsurilor economice ale guvernului condus de Ilie Bolojan, 41% considerând că unele au fost necesare, altele nu, în timp ce 26% le văd ca justificate și alți 26% ca injustificate. Majoritatea respondenților afirmă că politicile economice îi afectează semnificativ: 56% raportează un impact foarte mare asupra lor și familiilor lor, iar 26% un impact mare, explicând astfel nivelul ridicat de nemulțumire și anxietate economică din sondaj. În ultimul an, percepția asupra situației financiare personale s-a deteriorat: 35% spun că situația lor s-a înrăutățit parțial, iar 23% semnificativ, în timp ce 30% menționează o situație neschimbată, dar cu nemulțumiri, ceea ce indică o stagnare percepută ca presiune. Așteptările legate de evoluția prețurilor sunt predominant negative, 51% anticipând creșteri puternice în următorul an, 33% creșteri moderate, doar 9% considerând că prețurile vor rămâne constante, iar 2% prevăzând scăderi, sugerând o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de adulți, prin interviuri față în față, între 10 și 19 decembrie 2025, reflectând astfel o imagine profundă a percepțiilor și preocupărilor actuale ale românilor legate de direcția țării, încrederea în lideri, și situația economică, oferind date esențiale pentru înțelegerea climatului social și politic din Romania.

Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj

Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj CURS

Un procent covârșitor de 75% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, conform unui sondaj de opinie realizat în decembrie 2025 de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Rezultatele subliniază un climat social tensionat, marcat de pesimism, neîncredere profundă față de liderii politici și o anxietate economică în creștere.

Pessimism și neîncredere în autorități

Sondajul, preluat de Agerpres, evidențiază o percepție negativă dominantă asupra direcției în care se îndreaptă țara: doar 21% dintre intervievați consideră că România merge într-un sens bun, în timp ce restul de trei sferturi sunt sceptici sau dezamăgiți de evoluția națională. CURS punctează că aceste percepții sunt amplificate de încrederea redusă în instituții și nivelul de trai perceput ca fiind sub așteptări, formând un cerc vicios al nemulțumirii sociale.

Liderii politici, în cădere la capitolul credibilitate

Studiul relevă o lipsă generală de încredere în principalele figuri politice. Niciun lider nu reușește să obțină un scor majoritar pozitiv. Călin Georgescu, fost candidat prezidențial, se bucură de „multă” sau „foarte multă” încredere din partea a 40% dintre respondenți, dar 54% își exprimă o încredere redusă față de el.

George Simion, liderul AUR, atrage 37% încredere pozitivă, însă 58% îl privesc cu scepticism. Nicușor Dan, președintele Capitalei, este evaluat pozitiv de doar 35%, iar 60% îl consideră necredibil.

Premierul și liderul liberal Ilie Bolojan, alături de coaliționatul său social-democrat Sorin Grindeanu, înregistrează cele mai ridicate cote de neîncredere: 71%, respectiv 70%, în timp ce încrederea în ei abia depășește 25%. Diana Șoșoacă, președinta SOS România, are cel mai puternic respingere – 80% dintre respondenți au o opinie negativă despre ea, iar doar 16% îi acordă încredere.

În plus, mai mulți lideri locali și naționali nou-promovați, precum primarul general al Bucureștiului Ciprian Ciucu, primarul Timișoarei Dominic Fritz sau liderul Partidului OameniȚi (POT), Anamaria Gavrilă, sunt necunoscuți pentru o parte semnificativă a publicului, cu până la 22% dintre respondenți care afirmă că nu știu cine sunt aceștia, semnalând o vizibilitate națională redusă.

Instituțiile naționale: de la încredere la neîncredere

Sondajul surprinde o încredere ridicată în instituțiile asociate cu securitatea și stabilitatea, în special Armata (81%), Biserica (76%) și pompierii (65%). Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de o percepție pozitivă majoritară, cu 55% dintre respondenți exprimând opinii favorabile.

În schimb, instituțiile politice și judiciare primesc evaluări predominant negative: sistemul judiciar este văzut pozitiv doar de 24%, Parlamentul de 25%, Guvernul și Curtea Constituțională obținând fiecare 26% aprecieri pozitive.

În sondajul electoral ipotetic, AUR conduce detașat

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidul AUR ar câștiga cu un avans consistent, obținând 35% din voturi. Pe locul al doilea s-ar situa Partidul Social Democrat (PSD) cu 22%, urmat de Partidul Național Liberal (PNL) cu 19%. Uniunea Salvați România (USR) ar primi aproximativ 9%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi SOS România ar ajunge la 5% fiecare, conform datelor sondajului.

Opinii împărțite asupra măsurilor economice și impact social

Populația pare divizată în evaluarea deciziilor economice luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. 41% cred că unele măsuri au fost necesare, în timp ce altele nu, indicând un sprijin parțial și critic. În același timp, 26% consideră măsurile justificate și necesare, iar alte 26% le văd ca fiind nejustificate și inutile.

În plus, peste 80% dintre respondenți spun că politicile guvernamentale le afectează semnificativ viața și familia: 56% susțin că impactul este foarte mare, iar alți 26% îl percep ca fiind important. Consecința acestei influențe se reflectă în nivelurile ridicate de nemulțumire și anxietate economică exprimate în sondaj.

Deteriorarea situației financiare personale și așteptările negative privind prețurile

Evaluările referitoare la situația financiară personală arată o înrăutățire semnificativă față de anul precedent. 35% dintre respondenți afirmă că situația lor s-a agravat într-o anumită măsură, iar 23% raportează o scădere importantă, ceea ce indică că aproape 6 din 10 persoane au suferit dificultăți financiare. În plus, 30% menționează că situația lor a rămas neschimbată, dar sunt totuși nemulțumiți, sugerând că stagnarea este percepută drept o povară, nu ca o stabilitate.

Perspectivele pe termen scurt privind evoluția prețurilor sunt dominate de pesimism: 51% anticipează creșteri abrupte ale costurilor în următorul an, iar 33% se așteaptă la majorări moderate. Doar 9% consideră că prețurile vor rămâne constante, iar 2% estimează scăderi, ceea ce reflectă o încredere scăzută în stabilitatea economică imediată.

Metodologie

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de peste 18 ani, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, în perioada 10-19 decembrie 2025.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Sondaj opinie România 2025

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.