Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Traseu de drumeție prin România introduce unități modulare de cazare

Redacția•27 noiembrie 2025
Traseu de drumeție prin România introduce unități modulare de cazare

Pe scurt

Asociația Tășuleasa Social, creatoarea traseului de lungă distanță Via Transilvanica, a dezvoltat un prototip inovator de unitate modulară de cazare, primul pas către crearea unei rețele de spații de ospitalitate rurală menite să deservească zone izolate de-a lungul traseului, unde infrastructura turistică este insuficientă, iar comunitățile se confruntă cu îmbătrânirea populației și lipsa altor opțiuni de cazare. Modelul unic, conceput de arhitectul Dorin Ștefan și inspirat de peisajele tradiționale rurale precum gospodăriile și fânețele din zonă, combină designul contemporan cu respectul față de identitatea locală și natura înconjurătoare, asigurând astfel un impact minim asupra solului prin fundații de metal demontabile. Constructia este compactă, eficientă energetic și ușor de instalat, fiind adaptabilă la diverse forme de relief și nevoile drumeților, mulțumită colaborării cu echipa Creative Engineering, care a aplicat riguros standarde inginerești similare celor din industria auto sau aerospațială. Această inițiativă, salutată de președintele Asociației, Alin Uhlmann Ușeriu, reprezintă mai mult decât o simplă dotare turistică – este o punte între oameni ce oferă comunităților locale venituri și energie, transformând Via Transilvanica într-un drum care regenerează, nu doar conectează, astfel contribuind la conservarea tradițiilor și protejarea mediului pentru generațiile viitoare. Traseul Via Transilvanica, inaugurat în 2022 și extins recent cu secțiunea Terra Borza Teutonica în județul Brașov, se întinde pe 1.599 de kilometri, traversând zece județe și 12 situri UNESCO, oferind o experiență cultural-istorică unică ce include regiuni precum Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana și Terra Borza Teutonica. În următorii cinci până la șapte ani, Asociația își propune să instaleze între 100 și 200 de astfel de module, revitalizând turismul rural și sprijinind dezvoltarea sustenabilă a comunităților de pe întreg parcursul Via Transilvanica.

Traseu de drumeție prin România introduce unități modulare de cazare

Via Transilvanica introduce unități modulare de cazare pentru traseul lung din România

Asociația Tășuleasa Social, inițiatoarea traseului de lungă distanță Via Transilvanica, a creat un prototip de unitate modulară de cazare, primul pas spre dezvoltarea unei rețele de spații de ospitalitate rurală. Această rețea își propune să acopere zone izolate de-a lungul traseului, unde infrastructura turistică este redusă sau inexistentă și unde comunitățile locale se confruntă cu o populație îmbătrânită și puține opțiuni de cazare.

Proiectul modular: o soluție pentru turismul rural

Planul asociației este de a amplasa primele module anul viitor și, pe termen mediu, în următorii cinci până la șapte ani, să dezvolte o rețea formată din 100-200 de astfel de unități. Acestea nu sunt simple locuri de dormit, ci elemente ce prin prezența lor vor insufla viață și va aduce resurse în localitățile traversate de traseu.

Conceptul a fost imaginat de arhitectul Dorin Ștefan, care s-a inspirat din peisajele rurale întâlnite pe traseu — gospodării tradiționale și fânețe — pentru a integra elemente contemporane într-un cadru autentic. „Modulul de cazare nu este doar o construcție, este o promisiune. Dorim să arătăm că ospitalitatea rurală poate fi modernă, sustenabilă și profund ancorată în identitatea noastră,” a explicat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social. „Fiecare modul amplasat într-o gospodărie adaugă o șansă în plus pentru comunitățile de pe traseu, generând venituri și energie acolo unde infrastructura lipsea. Via Transilvanica devine astfel un drum care regenerează, nu doar leagă.”

Design inovator și prietenos cu mediul

Unitatea modulară este realizată din lemn ușor și poate găzdui între șase și opt persoane. Structura sa se sprijină pe fundații și grinzi metalice fixate bolțar, pentru a reduce la minimum impactul asupra solului, în special în ariile protejate. Colaborarea cu specialistii din Creative Engineering a fost esențială pentru optimizarea funcționalității modulelor, astfel încât să se adapteze la diverse forme de relief și infrastructură, precum și nevoilor drumeților și ale comunităților locale.

„Deși dimensiunile sunt reduse, proiectarea tehnică este realizată cu aceeași rigurozitate aplicată în industrii precum cea automotive sau aerospațială. Rezultatul este un spațiu compact, eficient energetic, ușor de montat, care oferă performanțe tehnice ridicate și un standard arhitectural de calitate,” a declarat Marius Șoflete, co-fondator al Creative Engineering.

Via Transilvanica, o călătorie prin peisaje și tradiții

Traseul Via Transilvanica se întinde pe o distanță de 1.599 km, începând din Putna, în nordul României, și ajungând până în Drobeta Turnu Severin, în sud. Acesta s-a extins anul acesta odată cu inaugurarea tronsonului Terra Borza Teutonica din județul Brașov și a fost deschis oficial în 2022, după patru ani de muncă susținută a peste 10.000 de voluntari și implicarea intensă a comunităților locale.

Pe parcursul traseului, se pot descoperi 12 situri incluse în patrimoniul mondial UNESCO, iar traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Structura traseului reflectă diversitatea culturală și istorică a regiunilor străbătute, printre care se numără Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana, și Terra Borza Teutonica.

Prin această inițiativă, Via Transilvanica nu doar conectează geografii și oameni, ci și construiește punți sustenabile între comunitățile rurale și turiști, revitalizând aceste zone prin investiții de infrastructură adaptate mediului și tradițiilor locale.

Fotografii: Asociația Tășuleasa Social
Reporter: Simona Popescu, simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.