Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Tranzacțiile de închiriere în sectorul industrial și logistic din România cresc cu 64% în perioada ianuarie-septembrie

Redacția•12 noiembrie 2025
Tranzacțiile de închiriere în sectorul industrial și logistic din România cresc cu 64% în perioada ianuarie-septembrie

Pe scurt

Volumul total al tranzacțiilor de închiriere pentru spații industriale și logistice din România a atins aproape 640.000 de metri pătrați în primele nouă luni ale anului 2025, înregistrând o creștere anuală de 64%, conform datelor publicate de Colliers, care includ doar tranzacțiile oficial raportate. Piața logistică românească totalizează în prezent aproximativ 8 milioane de metri pătrați de facilități moderne, iar experții estimează că suprafața ar putea să se dubleze în următorii ani pentru a ajunge la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est. Rata de ocupare de 90%, conform Eurostat, este încă sub media UE, oferind oportunități pentru dezvoltare fără a crea dezechilibre majore pe piață. În raport cu populația, România dispune de circa 420 metri pătrați de spațiu logistic modern la 1.000 de locuitori, fiind semnificativ sub polonezi (973 mp), maghiari (617 mp) și cehi, liderii regionali cu 1.165 mp la 1.000 de locuitori. Bucureștiul și zonele limitrofe au reprezentat aproape 70% din toate tranzacțiile din perioada analizată, contribuind la un posibil an record pentru piața locală de logistică, un trend care contrastează cu dezvoltarea tradițională a sectorului în afara capitalei. Regiunile nord-est și sud-est au raportat cea mai rapidă creștere, susținută de proiecte de infrastructură și investiții în producție și servicii logistice. Extinderea sectorului retail a fost principalul motor al creșterii, iar segmentul logistic și de logistică terță parte (3PL) a generat circa 45% din cererea totală, urmați de retail și produse de larg consum (FMCG), evidențiind consumul intern ca principală forță de creștere. Cererile pentru spații de producție au scăzut la doar 13% din total, aproape jumătate față de mediile anterioare, dar interesul companiilor asiatice pentru spații de producție în România este în creștere, semnalând potențialul ridicat al pieței industriale românești. Această evoluție dinamică indică un climat favorabil pentru investiții și dezvoltare în sectorul industrial și logistic al țării, poziționând România ca un jucător important în regiunea Europei Centrale și de Est.

Tranzacțiile de închiriere în sectorul industrial și logistic din România cresc cu 64% în perioada ianuarie-septembrie

Volumul total al tranzacțiilor de închiriere pentru spații industriale și logistice din România a ajuns la aproape 640.000 de metri pătrați în primele nouă luni ale anului 2025, înregistrând o creștere anuală de 64%, conform datelor publicate de compania de consultanță imobiliară Colliers. Aceste date reflectă doar tranzacțiile oficial raportate și făcute publice.

Piața logistică românească în plină expansiune

În prezent, piața românească de logistică numără în jur de 8 milioane de metri pătrați de facilități moderne. Specialiștii Colliers estimează că suprafața totală ar putea să se dubleze în următorii ani, alinindu-se astfel la standardele piețelor din țările din Europa Centrală și de Est.

Rata de ocupare a spațiilor logistice în România se situează la 90%, potrivit datelor Eurostat, un nivel sub media Uniunii Europene. Acest aspect indică faptul că mai există suficiente oportunități pentru dezvoltări ulterioare fără riscul dezechilibrelor pe piață.

Comparativ cu populația, România dispune de aproximativ 420 de metri pătrați de spații logistice moderne la 1.000 de locuitori. Această cifră este mult sub nivelul Poloniei, care are 973 de metri pătrați, al Ungariei cu 617 metri pătrați, și al Cehiei, care conduce regiunea cu 1.165 de metri pătrați la 1.000 de locuitori.

Bucureștiul domină tranzacțiile, dar nici regiunile nu rămân în urmă

Zona Bucureștiului și a împrejurimilor a fost responsabilă pentru aproape 70% din totalul tranzacțiilor în această perioadă, aducând o contribuție semnificativă la un posibil an-record pentru piața logistică locală. Colliers subliniază că această tendință contrastează cu evoluția de lungă durată a sectorului, care favoriza anterior dezvoltarea în afara capitalei.

Regiunile de nord-est și sud-est au înregistrat cea mai rapidă creștere, deși de la baze mai mici. Această expansiune este susținută de proiectele de infrastructură nouă și de creșterea investițiilor în domeniul producției și al serviciilor logistice.

Comerțul cu amănuntul, motor de creștere important

Extinderea sectorului retail a fost un factor determinant în creșterea cererii pentru spații industriale și logistice. Segmentul logisticii și al serviciilor de logistică terță parte (3PL) a generat aproximativ 45% din cererea totală, urmat de retail și bunurile de consum cu mișcare rapidă (FMCG). Multe companii de logistică colaborează cu mari retaileri, indicând consumul intern ca principal motor al creșterii.

În schimb, închirierile pentru scopuri de producție au scăzut la doar 13% din cererea totală, aproape jumătate din media anilor anteriori. Totuși, Colliers a semnalat un interes în creștere din partea companiilor asiatice care caută spații pentru producție în România.

Piața industrială și logistică din România arată, așadar, o dinamică impresionantă în primele trei trimestre ale anului 2025, cu perspective clare de expansiune și diversificare. Creșterea puternică a cererii, în special din partea sectorului comercial și 3PL, alături de potențialul neexploatat în regiunile din afara capitalei, indică o dezvoltare sustenabilă și un interes crescut al investitorilor pe termen lung.

Pentru mai multe detalii și analize, rămâneți conectați cu sursele specializate în domeniul imobiliar industrial și logistic din România.

Depozit logistic modern din România Foto: Matusciac/Dreamstime.com

Contact editorial: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.