Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Transport de arme observat la intrarea în România din Republica Moldova

Redacția24 noiembrie 2025
Transport de arme observat la intrarea în România din Republica Moldova

Pe scurt

Un camion aparținând unei companii de transport din Republica Moldova, încărcat cu arme, a fost depistat la Vama Albița, la intrarea în România, pe 20 noiembrie, conform raportărilor Europa Liberă România. Documentele indicau că transportul era destinat unui beneficiar israelian, însă această informație nu a fost confirmată. Cazuri penale au fost deschise atât în Moldova, cât și în România. Ziarul de Gardă a publicat fotografii cu camionul și marfa, susținând că acesta transporta lansatoare de grenade, sisteme portabile rusești antiaeriene „Igla”, lansatoare rusești antitanc „Kornet” și componente pentru drone de atac. Proprietarul firmei de transport, contactat de Ziarul de Gardă, a declarat că nu știa ce conținea camionul și că a efectuat cursa la cererea unui prieten. Renato Usatîi, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, citat de ProTV, a afirmat că semiremorca camionului ar fi conținut muniție pentru sisteme portabile antiaeriene FIM-92 Stinger, arme extrem de periculoase, ce nu se regăsesc în arsenalul Republicii Moldova. El a explicat că peste 3.000 de sisteme Stinger au fost livrate de SUA Ucrainei, iar sute de astfel de arme au fost oferite și de state europene, sugerând că armele depistate ar fi putut ajunge în Republica Moldova pe ruta ucraineană. Usatîi a exprimat, de asemenea, îndoieli privind destinația israeliană a armelor, subliniind că Israelul are deja un număr considerabil de astfel de sisteme, ținând cont de perioada îndelungată de conflict în care se află. Acest incident ridică semne de întrebare privind traficul ilegal de armament și securitatea la granițele dintre Moldova și România, atrăgând atenția autorităților din ambele țări.

Transport de arme observat la intrarea în România din Republica Moldova

Transport de arme descoperit la intrarea în România dinspre Moldova

La data de 20 noiembrie, la punctul de trecere a frontierei Albita, pe direcția de intrare în România din Republica Moldova, a fost depistat un camion încărcat cu armament, aparținând unei companii moldovene de transport, informează Europa Liberă România. Conform documentelor însoțitoare, marfa era destinată unui beneficiar din Israel, ipoteză care însă încă nu a fost confirmată oficial.

Anchete penale în ambele țări

Ca urmare a acestui incident, atât autoritățile din Moldova, cât și cele din România au deschis dosare penale pentru investigarea legalității transportului și originea armelor. Investigațiile continuă pentru a stabili cu exactitate destinația reală și proveniența echipamentelor.

Detalii despre încărcătură și imagini publicate

Ziarul de Gardă a publicat o serie de fotografii cu camionul și încărcătura sa, dezvăluind faptul că vehiculul transporta lansatoare de grenade, sisteme portabile rusești antiaeriene „Igla”, lansatoare rusești antitanc „Kornet” și componente destinate dronelor de atac. Aceste arme reprezintă un arsenal de înaltă periculozitate.

Contactat de jurnaliști, proprietarul companiei de transport a declarat că nu avea cunoștință despre conținutul camionului și că a efectuat cursa la solicitarea unui prieten, subliniind astfel că nu este implicat direct în transportul armamentului.

Posibile arme suplimentare și originea lor controversată

Renato Usatîi, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică din Moldova, citat de ProTV, a declarat că în remorca camionului s-ar fi aflat muniție pentru sistemul portabil antiaerian FIM-92 Stinger, care poate atinge ținte la o distanță de până la 4,8 kilometri. Acest sistem este considerat extrem de periculos și nu se găsește în dotarea Republicii Moldova.

Usatîi a precizat că peste 3.000 de sisteme Stinger au fost livrate Ucrainei de către Statele Unite, iar alte sute au fost oferite de țările europene, sugerând astfel că armele descoperite ar fi putut să ajungă în Moldova pe o rută indirectă, prin Ucraina.

Scepticism față de destinația Israel

Într-un interviu pentru NewsMaker, Usatîi a exprimat îndoieli privind veridicitatea declarației că armele aveau ca destinație Israelul.

„Nu găsesc această ipoteză convingătoare. Israelul dispune deja de un număr mare de sisteme FIM-92 Stinger, țara fiind angajată în conflict de mulți ani,” a subliniat oficialul.

Concluzii și perspective

Descoperirea acestui transport de armament ridică semne de întrebare privind traficul ilegal de arme în regiune și posibilitatea ca armele fer făcute să fie utilizate în conflictele aflate în proximitatea Republicii Moldova și României. Autoritățile continuă ancheta pentru a clarifica cine sunt responsabilii și pentru a preveni astfel de activități pe viitor.


Foto: Poliția de Frontieră Română (Politiadefrontiera.ro)
Contact redacție: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.