Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Transavia investește 150 milioane EUR într-o fabrică de hrană pentru animale în România

Redacția•11 noiembrie 2025
Transavia investește 150 milioane EUR într-o fabrică de hrană pentru animale în România

Pe scurt

Transavia, unul dintre cei mai importanți producători români de carne de pasăre, anunță extinderea activității către producția de hrană pentru animale de companie prin construirea unei fabrici moderne în Ciugud, județul Alba, cu o investiție de 763 milioane RON (aproximativ 150 milioane euro), realizată integral din fonduri proprii. Cu o suprafață construită de 65.000 mp, această unitate industrială va produce o gamă variată de produse uscate și umede, estimându-se că va putea hrăni anual peste 11 milioane de câini și pisici, devenind astfel cea mai mare fabrică de hrană pentru animale de companie din România. Producția este planificată să înceapă în a doua jumătate a anului 2026, într-un context favorabil, având în vedere că piața românească de hrană pentru animale a depășit pragul de 1 miliard euro în 2024, conform datelor Euromonitor, marcând o creștere de aproape 10% față de anul precedent. Desigur, ponderea hranei pentru câini reprezintă 63%, iar pentru pisici 37%, cu mai puțin de 3% din această hrană provenind din producția autohtonă disponibilă în retail modern. Ioan Popa, președintele și fondatorul Transavia, subliniază că această investiție va stimula prosperitatea durabilă în comunitățile locale, prin crearea de locuri de muncă și consolidarea unui lanț de furnizori și parteneri locali, vizând creșterea EBITA de la peste 100 milioane euro în prezent la aproximativ 250 milioane euro în următorii doi-trei ani, cu un aport semnificativ din noua divizie. Compania Transavia, care angajează circa 2.300 de persoane, operează 31 ferme de păsări și peste 10.000 hectare de teren cultivat cu cereale pentru hrănirea păsărilor, o fabrică de furaje combinate, trei abatoare și o fabrică de procesare a cărnii, exportând aproximativ 30% din producție în țări europene și piețe internaționale. Această inițiativă marchează un pas important pentru industria românească a hranei pentru animale, consolidând poziția Transavia ca lider pe piața locală și regională.

Transavia investește 150 milioane EUR într-o fabrică de hrană pentru animale în România

Transavia inaugurează o fabrică de hrană pentru animale de companie în valoare de 150 milioane de euro în Alba

Transavia, unul dintre cei mai importanți producători români în domeniul avicol, anunță extinderea activității prin investiția într-o fabrică modernă destinată producerii hranei pentru animale de companie. Noua unitate, situată în localitatea Ciugud din județul Alba, va fi construită pe o suprafață de 65.000 metri pătrați și va beneficia de o finanțare de 763 milioane lei (echivalentul a aproximativ 150 milioane euro), sumă obținută exclusiv din fonduri proprii ale companiei.

Cea mai mare unitate de producție din România pentru hrană de animale

Potrivit reprezentanților Transavia, această investiție va da naștere celui mai amplu centru de producție de hrană pentru câini și pisici din țară. Fabrica va distribui anual produse uscate și umede, capabile să asigure hrănirea a peste 11 milioane de animale de companie. Producția va demara în a doua jumătate a anului 2026, fiind așteptată să aducă beneficii importante nu doar pentru companie, ci și pentru economia locală.

Piața românească a hranei pentru animale este în continuă expansiune

Cifrele oferite de Euromonitor pentru anul 2024, citate de Transavia, arată o creștere puternică a pieței de hrană pentru animale de companie din România, care a depășit pragul de un miliard de euro (4,929 miliarde lei). Aceasta reprezintă un avans de 9,7% față de anul precedent. Din această piață, hrana pentru câini reprezintă 63%, în timp ce hrana pentru pisici are o pondere de 37%.

În ciuda acestei creșteri spectaculoase, sub 3% din hrana pentru animale disponibilă în retailul modern din România provine din producția locală, ceea ce crește potențialul industriei autohtone în acest sector.

Impact economic și social al noii fabrici Transavia

Ioan Popa, președintele și fondatorul Transavia, subliniază că această investiție va avea un efect important în comunitățile din jurul fabricii, stimulând activitatea firmelor locale și întărind colaborările cu partenerii și furnizorii din zonă. De asemenea, vor fi create noi locuri de muncă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă regională.

Pe termen mediu, estimat la două-trei ani de la lansarea producției, compania vizează o creștere semnificativă a EBITA, de la peste 100 milioane euro în prezent la aproximativ 250 milioane euro, cu o contribuție substanțială a noii divizii de hrană pentru animale.

Transavia – o forță solidă pe piața agroalimentară din România

Cu o echipă de circa 2.300 de angajați, Transavia operează în prezent 31 de ferme avicole și cultivă peste 10.000 de hectare cu cereale destinate hranei păsărilor. De asemenea, dispune de o fabrică pentru nutreț compus, trei abatoare și o unitate de procesare a cărnii.

Aproximativ 30% din producția companiei este destinată exportului către piețele europene și alte regiuni externe, ceea ce demonstrează forța și competitivitatea internațională a brandului.

Această investiție ambițioasă în domeniul hranei pentru animale marchează un pas important pentru Transavia, confirmând planurile companiei de consolidare și diversificare a portofoliului său, dar și dorința de a susține creșterea economică regională și națională în sectorul agroalimentar.

Transavia
Foto: Transavia.ro

Simona Popescu
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.