Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Traficul de pasageri pe aeroporturile din București crește cu 9,2%, ajungând la 13,2 milioane în primele nouă luni

Redacția•14 noiembrie 2025
Traficul de pasageri pe aeroporturile din București crește cu 9,2%, ajungând la 13,2 milioane în primele nouă luni

Pe scurt

Traficul de pasageri în cele două aeroporturi din București a atins 13,2 milioane în primele nouă luni ale anului 2025, marcând o creștere semnificativă de 9,23% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor comunicate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni a înregistrat 12,9 milioane de pasageri și 95.944 mișcări de aeronave, în timp ce Aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa a deservit 379.073 de pasageri și 10.896 de decolări și aterizări. Această tendință ascendentă creează premise favorabile pentru ca numărul total de pasageri să atingă 17 milioane până la sfârșitul anului 2025, susținută de extinderea rețelelor de zboruri și creșterea frecvențelor de zbor. România se află și în topul piețelor de aviație cu cea mai rapidă creștere din Europa în septembrie 2025, cu o majorare de 11,1% a traficului de pasageri față de septembrie 2024, plasând țara pe locul patru în clasamentul regional, după Slovacia, Polonia și Slovenia, potrivit datelor Airports Council International – Europe. Cele mai mari creșteri s-au observat în special în aeroporturile care beneficiază de extinderea operațiunilor low-cost și de o cerere rezistentă pentru călătoriile externe, consolidând astfel poziția României ca un hub dinamic în transportul aerian european.

Traficul de pasageri pe aeroporturile din București crește cu 9,2%, ajungând la 13,2 milioane în primele nouă luni

Traficul de pasageri pe aeroporturile din București a crescut cu 9,2%, ajungând la 13,2 milioane în primele nouă luni

Traficul de pasageri pe cele două aeroporturi din București a atins un nivel de 13,2 milioane în perioada ianuarie-septembrie 2025, marcând o creștere de 9,23% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor anunțate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Aceste cifre includ atât Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, cât și Aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa.

Evoluția traficului pe cele două aeroporturi

Pe durata primelor nouă luni ale anului, Aeroportul Henri Coandă a gestionat un număr impresionant de 12,9 milioane de pasageri și înregistrat 95.944 mișcări ale aeronavelor, între decolări și aterizări. În aceeași perioadă, Aeroportul Băneasa a raportat un trafic de 379.073 de pasageri și un total de 10.896 mișcări aeriene.

Aceste evoluții pozitive reflectă un trend ascendent constant, care indică faptul că încheierea anului 2025 ar putea aduce un trafic total de pasageri de până la 17 milioane, susținut de extinderea rețelei de rute și creșterea frecvențelor zborurilor operate.

România, printre cele mai dinamice piețe aeriene din Europa

În plus, România s-a remarcat în luna septembrie 2025 drept una dintre cele mai rapide piețe de creștere din domeniul aviației la nivel european, conform datelor publicate de Airports Council International – Europe (ACI-Europe). Traficul de pasageri pe aeroporturile românești a crescut cu 11,1% comparativ cu septembrie 2024, poziționând țara pe locul al patrulea în topul regional, după Slovacia, Polonia și Slovenia, potrivit raportării Ziarului Financiar.

Reprezentanții ACI-Europe au subliniat că cea mai puternică creștere a fost înregistrată pe aeroporturile care au beneficiat de o extindere a operațiunilor companiilor low-cost, precum și de o cerere robustă pentru călătorii externe.

Această dinamică pozitivă în traficul aerian nu doar confirmă revenirea puternică a industriei, ci și crește atractivitatea pieței românești pentru investitori și operatori aerieni, consolidând Bucureștiul ca un important hub regional.

Foto sursă: Cateyeperspective / Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.