Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

tradiții autentice și preparate festive delicioase

Redacția•15 decembrie 2025
tradiții autentice și preparate festive delicioase

Pe scurt

Crăciunul în România este o sărbătoare plină de tradiții autentice, ritualuri vii și mâncăruri festive care adună familiile în jurul mesei, depășind decorurile de brad, târgurile de sezon și cadourile împachetate. Una dintre cele mai populare tradiții este colindatul, un obicei ce variază regional, dar care implică mersul din casă în casă pentru a cânta colinde și a răspândi căldură sufletească, colindătorii fiind răsplătiți cu alimente, dulciuri, băuturi sau bani. În orașe mari precum București, colindătorii încep mai devreme seara de Ajun pentru a vizita cât mai multe locuințe, iar unii poartă costume tradiționale și măști de animale precum ursul sau capra, personaje centrale în dansurile ritualice care simbolizează moartea și renașterea vechiului an. Dansul ursului, păstrat cu precădere în Moldova și Bucovina, și Capra, un dans viu și zgomotos, animă satele românești la sărbători, fiind însoțite de muzică și jocuri spectaculoase. Gastronomia de Crăciun este caracterizată de preparate tradiționale ca sarmalele – rulouri de varză cu carne tocată servite cu smântână și ardei iute – și cozonacul dulce, umplut cu nuci, cacao sau rahat, în timp ce porcul sacrificat în ziua de Ignat oferă cărnuri și delicatese ca piftia și cârnații, care domină mesele festive. Pentru a încheia tăria tradițională românească, mulți aleg să facă un toast cu țuică sau pălincă. Pregătirile diferă, unele familii gătind în seara Ajunului, altele finalizând cumpărăturile, iar ritualuri precum curățarea sobelor și aruncarea cenușii peste vii pentru belșug subliniază credințele vechi ale poporului. Crăciunul rămâne pentru români o celebrare a păcii, bucuriei și împreunării, păstrând vii valorile și obiceiurile transmise generație după generație. Crăciun fericit!

tradiții autentice și preparate festive delicioase

Crăciunul în România: Tradiții și mâncăruri festive

În România, Crăciunul reprezintă mult mai mult decât târguri, brazi împodobiți și cadouri frumos împachetate. Este o perioadă încărcată de tradiții vechi, ritualuri pline de viață și preparate culinare ce adună familiile în jurul mesei.

Datina colindatului, sufletul sărbătorii

Una dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun este colindatul. Deși există variații regionale, mersul din casă în casă al colindătorilor și cântatul colindelor au rămas vii în aproape toată țara. În ajunul Crăciunului, copii și adulți pornesc la rânduială pe ulițe și străzi, aducând vestea Nașterii Domnului prin cântecele lor. În orașe mari precum București, colindătorii încep uneori încă din zilele premergătoare, încercând să viziteze cât mai multe gospodării. Cei care locuiesc în blocuri aud deseori primele bătăi în ușă cu mult înainte de sărbătoare.

Ca răsplată pentru colind, gazdele oferă dulciuri, fructe uscate, nuci sau biscuiți, iar adulții primesc adesea un pahar de vin sau chiar o sumă de bani, care variază după numărul de colindători. Colindatul este adesea însoțit de veselie și zgomot: zgâlțâitul clopoțeilor, bătutul tobelor sau smucitul biciurilor alungă spiritele rele. În anumite zone rurale, colindele capătă o formă spectaculoasă, cu costume tradiționale, măști reprezentând animale ca ursul, capra sau calul, și dansuri elaborate. Astfel de grupuri mascate revin adesea și în perioada Anului Nou.

Dansul Ursului și Capra – simboluri ancestrale de iarnă

Un obicei impresionant care se păstrează în special în Moldova și Bucovina este „Dansul Ursului”. Tinerii îmbracă costume grele de urs, având în frunte toboșari și personaje cu roluri bine definite. Spectacolul simbolizează moartea și renașterea ursului, metaforă pentru încheierea vechiului an și începutul unui an nou.

Altă tradiție celebră este „Capra”. Unul dintre membri poartă un costum viu colorat, cu o gură articulată din lemn ce se deschide și se închide. Capra „dansează” prin sat însoțită de cântăreți și instrumentiști care încearcă să surprindă și să amuze gazdele. În multe localități, Dansul Ursului și Capra apar împreună în grupuri gălăgioase și pline de energie, păstrând vie atmosfera sărbătorilor.

Bucatele care încununează masa de Crăciun

Rețetele tradiționale de Crăciun sunt o altă parte esențială a sărbătorii românești. În zonele rurale, un obicei vechi este tăierea porcului în jurul datei de 20 decembrie, cu ocazia zilei Sfântului Ignat. Carnea de porc devine astfel ingredientul de bază al mesele festive, fiind pregătită sub formă de cârnați, șnițele, piftie (gelatină cu carne) sau ciorbe.

Un preparat nelipsit de pe masa de Crăciun este sarmaua – rulouri de varză sau frunze de viță umplute cu carne tocată, servite cu smântână, ardei iuți sau usturoi, după preferințele fiecărei familii. Desertul tradițional este cozonacul, o pâine dulce, adesea umplută cu nuci, cacao sau rahat, care încheie într-un mod delicios ospățul. Pentru a încinge voia bună, mulți aleg să guste din țuica sau pălinca locală, băuturi spirtoase obținute din fructe.

Obiceiuri și superstiții de Ajun

Pregătirile pentru masa de sărbătoare încep în multe gospodării chiar din Ajun, în timp ce alții preferă să finalizeze cumpărăturile de Crăciun. Conform tradiției, în seara Ajunului nu se aruncă gunoiul, pentru a nu aduce ghinion. Se curăță șemineul, iar cenușa este împrăștiată prin vii pentru spor la recoltă.

Copiii se întorc acasă cu daruri și bani primiți după colindat, așteptând nerăbdători Moș Crăciun. Pentru români, Crăciunul este o sărbătoare a păcii, bucuriei și unității familiei. După participarea la slujba bisericească, toată lumea se strânge în jurul mesei festive, păstrând vii tradițiile transmise din generație în generație.

Crăciun fericit tuturor!

Foto deschidere: colindători în costume tradiționale, de Cristina Alexe / Dreamstime.com
Fotos credit: Dreamstime.com
Contact newsroom: newsroom@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.