Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Tarom solicită o nouă tranșă de 45 milioane EUR ajutor de stat pentru restructurare în România

Redacția•07 noiembrie 2025
Tarom solicită o nouă tranșă de 45 milioane EUR ajutor de stat pentru restructurare în România

Pe scurt

Compania națională aeriană a României, Tarom, a solicitat guvernului o nouă tranșă a ajutorului de stat pentru restructurare, aprobat în 2024, în valoare totală de până la 45,59 milioane euro (227 milioane RON), pentru a acoperi deficitul actual de lichiditate, conform raportărilor Profit.ro. Tarom avertizează că penalitățile pentru plățile întârziate și alte cereri ale creditorilor pot destabiliza fluxul său de numerar, punând în pericol procesul de restructurare. Din această sumă, până acum au fost alocate 113 milioane RON în perioada 2023-2024, fără decontări planificate pentru 2025. Datorită măsurilor implementate în planul de restructurare, compania a raportat un profit brut de 292,2 milioane RON (58 milioane euro) în 2024, ceea ce va ajuta la compensarea parțială a pierderilor anterioare, însă pentru anul 2025 se prognozează un profit brut mult mai modest, doar 2,38 milioane RON. Această situație evidențiază provocările financiare importante cu care se confruntă Tarom și dependența sa de sprijinul statului pentru asigurarea stabilității și continuității operațiunilor. Astfel, evoluția acordării ajutorului de stat și gestionarea eficientă a fluxului de numerar vor fi cruciale pentru succesul procesului de restructurare și viitorul companiei aeriene naționale.

Tarom solicită o nouă tranșă de 45 milioane EUR ajutor de stat pentru restructurare în România

Tarom solicită Guvernului o nouă tranșă din ajutorul de stat pentru restructurare în valoare de 45 milioane euro

Compania aeriană națională a României, Tarom, a înaintat recent o cerere către Guvern pentru deblocarea unei noi tranșe din ajutorul de stat destinat restructurării, aprobat în 2024, potrivit unui raport publicat de Profit.ro. Scopul acestei solicitări este acoperirea deficitului de lichidități cu care se confruntă în prezent operatorul aerian.

Motivele cererii Tarom

Tarom a argumentat că fluxul său de numerar riscă să fie destabilizat din cauza penalităților pentru plăți întârziate și a altor pretenții din partea creditorilor. Compania avertizează că, în cazul în care aceste probleme financiare nu sunt gestionate prompt, există pericolul ca întregul proces de restructurare să nu mai poată fi dus la bun sfârșit.

Această problemă vine în contextul în care, în urma unei decizii a Comisiei Europene, Guvernul României a acordat Tarom un ajutor individual de restructurare în valoare maximă de 227 milioane lei (echivalentul a circa 45,59 milioane euro). Din această sumă, până acum au fost decontați 113 milioane lei în perioada 2023-2024, fără ca alte sume să fie prevăzute pentru anul 2025.

Performanțele financiare ale Tarom în 2024

În pofida dificultăților, Tarom a înregistrat un profit brut semnificativ în 2024. Compania a raportat un profit de 292,2 milioane lei (aproximativ 58 milioane euro), rezultat ce reflectă implementarea cu succes a măsurilor incluse în planul de restructurare. Acest profit este suficient pentru a acoperi parțial pierderile înregistrate în anii precedenți, reprezentând un semnal pozitiv pentru viitorul companiei.

Previziuni pentru anul 2025

Cu toate acestea, prognoza Tarom pentru 2025 arată o înrăutățire a performanței financiare. Pentru anul viitor, compania estimează un profit brut de numai 2,38 milioane lei, ceea ce subliniază necesitatea unui sprijin continuu pentru a menține stabilitatea financiară și pentru a finaliza cu succes procesul de restructurare.

Contextul ajutorului de stat

Acordarea acestui ajutor reprezintă o măsură-cheie pentru susținerea operatorului aerian național, într-un moment în care piața aviatică este încă afectată de numeroase incertitudini economice globale și regionale. Continuarea finanțării este considerată esențială pentru evitarea unei crize grave care ar putea avea repercusiuni majore asupra serviciilor de transport aerian din România.

În concluzie, cererea Tarom către Guvern pentru deblocarea unei noi tranșe din ajutorul de stat demonstrează că, deși au fost înregistrate progrese considerabile în ultimii ani, sectorul aerian național încă necesită suport financiar pentru a-și asigura stabilitatea pe termen mediu și lung.

Foto: Johnypan / Dreamstime.com

iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.