Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Tabloul La Blouse Roumaine de Henri Matisse, în expoziția din București dedicată portului tradițional

Redacția•12 noiembrie 2025
Tabloul La Blouse Roumaine de Henri Matisse, în expoziția din București dedicată portului tradițional

Pe scurt

Expoziția 'România – reprezentarea identitară a portului popular în artă', ce va avea loc la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) începând cu 21 noiembrie și până pe 8 februarie 2026, va reuni peste 320 de piese din colecții naționale și internaționale, explorând modul în care ia românească, bluza tradițională emblematică, a fost redată în pictură, sculptură, fotografie, film, muzică și alte forme de artă. Printre cele mai remarcabile lucrări expuse se numără și 'La Blouse Roumaine' a celebrului Henri Matisse, aflată pentru prima dată în afara Franței, provenind din colecția permanentă a Centre Pompidou. Expoziția evidențiază atât aspectele identitare și ideologice ale ia în formarea identității naționale, cu reprezentări ce acoperă perioada de la secolul al XVI-lea, inclusiv portretul Mariei Bibescu pictat de Constantin Lecca, până la portrete și reprezentări ideologice din secolul al XIX-lea, cât și utilizările comerciale și de patrimoniu cultural, uneori controversate prin fenomenul aproprierii culturale. De asemenea, sunt prezentate modurile diverse în care ia a inspirat arta avangardistă, realismul socialist și arta oficială a regimului comunist, alături de redescoperirile spiritualiste și critice ale momentului actual. Pe parcursul expoziției, vizitatorii vor putea participa la dezbateri, concerte, proiecții de film și ateliere interactive pentru toate vârstele, beneficiind și de un spațiu dedicat activităților creative precum broderia și fotografia. Curatori ai expoziției sunt Erwin Kessler și o echipă de specialiști în domeniu, iar evenimentul oferă o perspectivă amplă și captivantă asupra importanței ia în arta și cultura românească, atât ca simbol al identității naționale, cât și ca element influent pe scena modei internaționale.

Tabloul La Blouse Roumaine de Henri Matisse, în expoziția din București dedicată portului tradițional

„Ie românească” în prim-plan la MNAR: Expoziție dedicată portului popular în artă, cu celebra pictură a lui Henri Matisse

O colecție impresionantă de peste 320 de obiecte, provenind din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), al unor muzee naționale și internaționale, dar și al unor colecții private, va putea fi admirată în cadrul expoziției „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”. Evenimentul, care va debuta pe 21 noiembrie 2025 la MNAR, propune o veritabilă incursiune în felul în care ia tradițională românească a fost surprinsă și reinterpretată de-a lungul timpului, prin intermediul mai multor forme artistice: pictură, sculptură, desen, fotografie, instalații, film, muzică sau postere.

Capodopera lui Henri Matisse, „La Blouse Roumaine”, pentru prima dată în România

Unul dintre punctele forte ale expoziției îl reprezintă prezența mai multor lucrări semnate de Henri Matisse, printre care și celebra „La Blouse Roumaine” – o piesă emblematică din colecția permanentă a Centrului Pompidou din Paris. Pentru prima dată, această operă părăsește Franța și este împrumutată special pentru a fi expusă în România. Potrivit organizatorilor, versiunea lui Matisse a iei a fost decisivă în succesul comercial și recunoașterea internațională a acestui costum tradițional în industria modei franceze și globale.

Expoziția explorează și controversatele utilizări ale iei în contexte comerciale și culturale, adesea ridicând semne de întrebare privind fenomenul de apropiere culturală (cultural appropriation). Astfel, sunt investigate două dimensiuni strâns legate ale imaginii iei în imaginarul contemporan: cea identitar-ideologică și cea decorativ-comercială.

De la portretul aristocratic la discursurile naționale și propaganda politică

Catalogul expoziției marchează importanța portului popular ca simbol identitar și instrument artistic încă din cele mai vechi timpuri. Sunt expuse reprezentări ale iei încă din secolul al XVI-lea, dar și imagini cu puternic caracter ideologic și propagandistic din secolul al XIX-lea, printre care portretele Mariei Bibescu realizate de Constantin Lecca și Carol Popp de Szathmari, dar și lucrările lui Constantin Daniel Rosenthal, Nicolae Grigorescu și ale discipolilor acestuia, ce o înfățișează pe Maria Rosetti.

De asemenea, vizitatorii vor putea vedea fotografii și picturi cu reginele Elisabeta și Maria, surprinse purtând ia tradițională, alături de opere ale avangardei românești, precum și lucrări reprezentative ale realismului socialist și ale artei oficiale din timpul regimului comunist. Expoziția mai propune un contrast între aceste reprezentări și redescoperirea iei în discursurile spiritualiste și anti-comuniste ale grupărilor neo-ortodoxe din anii ’80, dar și în demersurile critice și subversive ale artei contemporane.

Evenimente complementare și spații interactive pentru public

Pe durata expoziției, vizitatorii vor putea participa la o serie de evenimente conexe, precum dezbateri tematice, concerte și proiecții de film, toate având portul popular ca punct central. În plus, va fi pus la dispoziție un lounge creativ, unde cei interesați vor putea broda, desena, fotografia sau lua parte la ateliere de lucru pentru copii și familii organizate în weekend-uri.

Echipa de curatori și perioada de vizitare

Expoziția este concepută și coordonată de curatorul Erwin Kessler, sprijinit de o echipă dedicată formată din Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea și Costina Anghel. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 21 noiembrie 2025 – 8 februarie 2026, oferind astfel ocazia unei explorări profunde și variate a portului popular românesc și semnificațiilor sale în arta națională și universală.

Toate fotografiile sunt oferite cu amabilitatea MNAR.
Imaginea de deschidere: Henri Matisse - La Blouse Roumaine, 1940, © Centre Pompidou, MNAM-CCI, Dist. GrandPalaisRmn / Philippe Migeat, Christian Bahier

Pentru mai multe detalii, contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.