Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Stradă din București închisă circulației după descoperirea unei conducte de gaze subterane

Redacția•18 noiembrie 2025
Stradă din București închisă circulației după descoperirea unei conducte de gaze subterane

Pe scurt

O stradă din Sector 3 al Bucureștiului, Brățării, a fost închisă traficului după ce operatorul național al rețelei de gaze, Transgaz, a avertizat că aceasta a fost construită deasupra unor conducte de gaz natural, încălcând astfel normele de siguranță. Potrivit autorităților, Primăria Sectorului 3 a realizat aceste lucrări fără a respecta măsurile necesare de protecție, ceea ce poate duce la fisuri în conducte și riscuri grave de explozie. Prefectul Bucureștiului, Andrei Nistor, prezent la fața locului împreună cu alte echipe, a anunțat impunerea unor limite de viteză pe 11 străzi din zonă și închiderea tronsonului de pe Brățării între sensul giratoriu cu strada Gura Făgetului și intersecția cu Drumul Gura Putnei, pentru a permite intervențiile de siguranță. De asemenea, el a semnalat că Primăria Sector 3 nu a putut prezenta autorizații de construire pentru majoritatea străzilor afectate, având doar câteva certificate de urbanism pentru lucrări de modernizare, nu pentru construcția de drumuri noi. În ciuda faptului că Transgaz a transmis anual avertismente și rapoarte către primărie privind traseul conductelor, autoritățile locale au ignorat aceste avertismente, iar în zonă s-au construit în repetate rânduri blocuri ce au atras traficul vehiculelor de peste 3,5 tone, deși accesul acestora trebuia restricționat. Această situație a fost adusă în lumină inițial de o anchetă jurnalistică a Recorder, care a dezvăluit că primarul Robert Negoiță a construit ilegal 11 străzi deasupra conductelor de gaze, ignorând normele tehnice și riscurile majore. Transgaz a demarat și un proces împotriva Primăriei Sector 3, iar Negoiță a declarat că problema este una tehnică ce va fi rezolvată. Astfel, securitatea cetățenilor bucureșteni rămâne o prioritate, iar autoritățile continuă intervențiile pentru remedierea situației periculoase din Sectorul 3, în special pe străzile construite neconform standardelor, în încercarea de a preveni eventualele incidente cauzate de infrastructura improvizată peste conductele de gaze naturale.

Stradă din București închisă circulației după descoperirea unei conducte de gaze subterane

Stradă din Sectorul 3 închisă traficului după descoperirea că a fost construită peste conducte de gaz

O stradă din Sectorul 3 al Capitalei a fost închisă circulației rutiere după ce operatorul național al rețelei de gaze, Transgaz, a semnalat că aceasta a fost amenajată direct peste conducte subterane de gaze naturale, încălcând normele de siguranță în vigoare.

Strada Brățării a fost ridicată, conform Raportului Transgaz, de către Primăria Sectorului 3 fără respectarea măsurilor necesare pentru protecția conductelor. Experții avertizează că traficul auto pe astfel de conducte poate provoca fisuri, ceea ce mărește riscul unor explozii periculoase.

Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, prezent împreună cu alte autorități la fața locului, a anunțat că pe 11 străzi din zona afectată vor fi impuse și restricții de viteză pentru a asigura siguranța locuitorilor.

„Siguranța cetățenilor Bucureștiului este prioritatea mea principală. De aceea, am dispus începerea lucrărilor de siguranță, începând cu zonele care prezintă risc major. Sectorul de pe strada Brățării, între sensul giratoriu de la intersecția cu strada Gura Făgetului și intersecția cu Drumul Gura Putnei, va rămâne închis traficului pentru a permite intervențiile necesare,” a declarat prefectul într-un comunicat transmis luni, 17 noiembrie, citat de News.ro.

În plus, Andrei Nistor a subliniat că Primăria Sectorului 3 nu a putut prezenta autorizații de construire pentru majoritatea străzilor din zonă. Există doar câteva certificate urbanistice, emise pentru lucrări de reabilitare a eternilor, dar nu și pentru construirea noilor drumuri.

Primăria a fost informată înainte de construcție cu privire la traseul conductelor de gaze de către Transgaz, care transmite anual astfel de notificări către autoritățile locale. Prefectul nu a ezitat să critice gestiunea administrației sectoriale, acuzând-o de neglijență și lipsă de transparență.

Înainte de decizia de închidere a străzilor afectațe, autoritățile au implementat deja limitări de viteză și au restricționat accesul vehiculelor grele. Totuși, în zonă sunt în curs noi construcții de blocuri de locuințe, astfel că au continuat să circule vehicule cu masa de peste 3,5 tone, amplificând potențialul pericol.

Problema străzilor construite peste conductele de gaze a fost inițial semnalată într-o investigație realizată de jurnaliști independenți de la Recorder. Aceștia au relatat că primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a amenajat ilegal 11 drumuri noi suprapus peste conductele Transgaz, ignorând avertismentele primite. Raportul, realizat cu aportul specialiștilor Transgaz, a scos la iveală faptul că normele legale de protecție a conductelor nu au fost respectate.

Operatorul de gaze a și intentat un proces împotriva Primăriei Sector 3 în acest an, pentru a soluționa problema. În replică, primarul Robert Negoiță a precizat că este o chestiune tehnică care va fi rezolvată în cel mai scurt timp.

Această situație subliniază importanța respectării standardelor de siguranță în infrastructura urbană, mai ales când este vorba de rețele sensibile precum cele de gaze naturale. Siguranța cetățenilor și prevenirea oricăror pericole majore trebuie să primeze în gestionarea și dezvoltarea orașului.

Foto: Inquam Photos / George Călin
Autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.