Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

stimularea economiei și reducerea cheltuielilor publice

Redacția•23 decembrie 2025
stimularea economiei și reducerea cheltuielilor publice

Pe scurt

Ministerul Finanțelor din România a publicat pe 22 decembrie proiectul ordonanței de urgență care stabilește principalele măsuri fiscale și bugetare ce vor fi aplicate în 2026, având ca scop stimularea economiei, reducerea cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Printre măsurile pentru diminuarea cheltuielilor publice se numără reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice față de nivelul din 2025 și scăderea cu 10% a indemnizațiilor forfetare acordate parlamentarilor în 2026, care acoperă cheltuielile pentru funcționarea birourilor parlamentare, cazare și altele. Pentru stimularea economiei, ordonanța prevede reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026 pentru toți contribuabilii, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% pentru impozitul pe venit în cazul microîntreprinderilor indiferent de nivelul venitului sau tipul activității, precum și eliminarea impozitului pe construcții ('impozitul-pillar') începând cu 2027. În plus, pentru susținerea angajaților cu salariu minim, scutirea fiscală parțială se va extinde la 300 RON până în 30 iunie și la 200 RON între iulie și sfârșitul lui 2026. Taxele speciale aplicate operatorilor din sectoarele energie, gaze, telecomunicații și exploatarea resurselor minerale (petrol, gaze naturale, cărbune, metale și alte minerale) vor fi prelungite până la 31 decembrie 2027, iar taxa suplimentară pe cifra de afaceri din sectorul petrolului și gazelor va rămâne valabilă până la sfârșitul anului 2026. Ordonanța reflectă acordurile recente ale coaliției de guvernare, a explicat premierul Ilie Bolojan, și urmează să fie adoptată în data de 23 decembrie. Aceste măsuri conturează un echilibru strategico-fiscal menit să impulsioneze creșterea economică, să eficientizeze cheltuielile statului și să întărească stabilitatea financiară pe termen mediu în România.

stimularea economiei și reducerea cheltuielilor publice

Ministerul Finanțelor: Măsurile pentru 2026 vizează stimularea economiei și reducerea cheltuielilor publice

Ministerul Finanțelor a făcut public, pe 22 decembrie, proiectul ordonanței de urgență care detaliază principalele măsuri fiscale și bugetare ce urmează să fie aplicate în anul 2026. Potrivit documentului, acest pachet amplu de măsuri are ca scop principal stimularea economiei românești, diminuarea cheltuielilor publice și consolidarea disciplinei financiare.

Reducerea cheltuielilor publice: o ajustare necesară

Printre măsurile propuse pentru tăierea cheltuielilor publice se numără o reducere cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice față de nivelul din 2025. De asemenea, indemnizațiile forfetare acordate parlamentarilor vor fi diminuate tot cu 10% în 2026. Aceste indemnizații acoperă diverse cheltuieli, precum cele pentru funcționarea cabinetele parlamentar, cazare sau alte facilități conexe.

Această strategie de tăiere a costurilor reflectă intenția Guvernului de a eficientiza alocarea resurselor bugetare și de a menține un control strict asupra cheltuielilor instituționale.

Măsuri fiscale pentru impulsionarea mediului economic

Pentru a dinamiza economia, ordonanța propune o reducere semnificativă a impozitului minim pe cifra de afaceri, care va fi coborât la 0,5% în 2026 pentru toți contribuabilii, urmând să fie eliminat integral din 2027. Această măsură este menită să încurajeze activitățile economice și să ușureze povara fiscală a firmelor mici și mijlocii.

În plus, pentru microîntreprinderi se va aplica o cotă unică de impozitare de 1% asupra veniturilor, indiferent de nivelul cifrei de afaceri sau de domeniul de activitate. Aceste modificări aduc un climat fiscal mai predictibil și mai prietenos pentru antreprenori.

De asemenea, taxa pe construcții — cunoscută și sub denumirea de „impozitul pilon” — va fi eliminată începând cu anul 2027, o decizie ce vine să stimuleze dezvoltarea în sectorul construcțiilor și să reducă presiunea fiscală asupra investitorilor.

Sprijin pentru angajații cu salariu minim

Pentru a susține persoanele care obțin salariul minim pe economie, ordonanța prelungește scutirea fiscală aplicabilă unei părți din venitul salarial. Astfel, până la 30 iunie 2026, suma scutită va fi de 300 lei lunar, iar în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, scutirea va fi ajustată la 200 lei lunar. Această măsură aduce un suport direct și concret pentru lucrătorii cu venituri mici.

Prelungirea taxelor speciale în sectoare strategice

Ordonanța menține și extinde aplicarea unor taxe speciale pentru companiile din domeniile energiei, gazelor, telecomunicațiilor, precum și în exploatarea resurselor minerale – petrol, gaze naturale, cărbune, metale și alte minerale. Aceste taxe vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2027. Totodată, taxa suplimentară pe cifra de afaceri în sectorul petrolier și gazier se va menține pe tot parcursul anului 2026.

Aceste măsuri au rolul de a asigura venituri suplimentare la buget și de a echilibra impactul asupra consumatorilor și economiei naționale.

Clarificări și așteptări pentru aprobarea ordonanței

Premierul Ilie Bolojan a explicat că proiectul ordonanței reflectă deciziile luate în cadrul discuțiilor recente ale coaliției de guvernare, fiind o transpunere a consensului politic în plan fiscal și bugetar. Adoptarea ordonanței este așteptată pentru ziua de marți, 23 decembrie, conform unei informări publicate de Agerpres.

Prin acest pachet de măsuri, autoritățile române își propun să creeze un mediu economic sustenabil, să optimizeze cheltuielile publice și să întărească disciplina financiară, în vederea unei dezvoltări echilibrate și responsabile pe termen mediu.

Foto: Alexandru Marinescu/Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, puteți consulta și articolul original publicat pe Romania Insider.

Simona, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.