Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Statul român va prelua acțiunile minoritarului la Aeroporturile din București

Redacția08 decembrie 2025
Statul român va prelua acțiunile minoritarului la Aeroporturile din București

Pe scurt

Statul român și-a exprimat oficial, pe 5 decembrie, intenția de a prelua controlul integral asupra Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa, unde Fondul Proprietatea deține o participație minoritară de 20%. Această decizie, raportată de Ziarul Financiar, a influențat pozitiv pe bursă, ridicând cu 2,6% prețul acțiunilor Fondului, CNAB reprezentând cel mai valoros activ din portofoliul său. Fondul Proprietatea evaluează această participație la aproximativ 1 miliard de lei (200 milioane euro), în timp ce Ziarul Financiar estimează valoarea CNAB la 4 miliarde lei, ceea ce implică o valoare puțin mai mică, de circa 800 milioane lei, pentru cota Fondului. Deși la ultima Adunare Generală a Acționarilor CNAB statul s-a opus listării companiei, Ministerul Transporturilor, acționar majoritar cu 80%, propune acum răscumpărarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea. Reacția administratorului Fondului, Franklin Templeton, care menționează că nu a fost consultat până acum privind această tranzacție, subliniază că orice operațiune ce depășește 20% din valoarea activelor fixe ale Fondului necesită aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, conform statutului și legislației în vigoare. Astfel, viitoarea achiziție a participației minoritare ar putea marca un pas important în consolidarea controlului statului asupra aeroporturilor bucureștene, având totodată impact semnificativ asupra valorii acțiunilor Fondului Proprietatea și pe piața de capital din România.

Statul român va prelua acțiunile minoritarului la Aeroporturile din București

Statul român și-a manifestat intenția de a prelua controlul total asupra Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), operatorul aeroporturilor Otopeni și Băneasa, unde Fondul Proprietatea deține un pachet minoritar de 20%. Anunțul a avut loc în data de 5 decembrie și a fost semnalat de publicația Ziarul Financiar, care a subliniat impactul pozitiv asupra valorii acțiunilor Fondului Proprietatea, care au crescut cu 2,6% în urma știrii.

Evaluarea participației Fondului Proprietatea la CNAB

Participația de 20% a Fondului Proprietatea în CNAB este estimată de FP la o valoare de aproximativ 1 miliard de lei (echivalentul a circa 200 milioane de euro). Pe de altă parte, raportul anual realizat de Ziarul Financiar privind cele mai mari companii din România plasează valoarea totală a CNAB la circa 4 miliarde de lei. Aceasta sugerează o evaluare puțin mai conservatoare pentru participația Fondului, în jur de 800 milioane de lei.

Opoziția statului față de listarea la bursă

În cadrul celei mai recente adunări generale a acționarilor CNAB, reprezentanții statului, acționar majoritar cu o cotă de 80%, s-au pronunțat împotriva listării companiei pe piața bursieră. Această poziție reflectă intenția clară a ministrului Transporturilor, care conduce acționarul majoritar, de a păstra controlul asupra companiei prin deținerea integrală a capitalului social.

Propunerea Ministerului Transporturilor pentru răscumpărarea acțiunilor

Ministerul Transporturilor a înaintat o propunere acționarilor de a aproba răscumpărarea participației de 20% a Fondului Proprietatea. Astfel, statul ar deveni unicul acționar al CNAB, având posibilitatea de a gestiona în totalitate activitatea aeroporturilor Otopeni și Băneasa.

Reacția Fondului Proprietatea

Fondul Proprietatea a emis un comunicat prin care precizează că nu a fost consultat anterior cu privire la intenția statului de a cumpăra pachetul său de acțiuni. Administratorul Fondului, Franklin Templeton, a subliniat că orice tranzacție care implică active ale Fondului ce depășesc 20% din totalul activelor fixe trebuie aprobată în mod obligatoriu în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, conform prevederilor legale și statutare.

Mesajul oficial transmis de Franklin Templeton către Bursa de Valori București menționează:

„Administratorul Fondului dorește să informeze acționarii că nu a fost consultat de către CNAB cu privire la o posibilă tranzacție a blocului de acțiuni deținut de Fond la CNAB. Administratorul reamintește că orice tranzacție care implică active ale Fondului, al căror volum depășește individual sau cumulativ 20% din totalul activelor fixe, pe parcursul unui exercițiu financiar, este supusă aprobării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Fondului, conform prevederilor Actului Constitutiv și legislației în vigoare.”

Implicații pentru piața de capital și gestionarea aeroporturilor

Această mișcare a statului român marchează o revenire la o politică de control direct în sectorul infrastructurii aeroportuare, domeniu strategic pentru economia națională și pentru dezvoltarea transporturilor. Preluarea integrală a CNAB ar putea aduce schimbări în management și strategia de dezvoltare a aeroporturilor din Capitală.

În același timp, reacția pieței și a Fondului Proprietatea subliniază necesitatea respectării procedurilor legale și transparente în orice tranzacție majoră ce afectează portofoliul de investiții al unui fond de investiții important listat la bursă.

Context și perspectivă

Compania Națională Aeroporturi București joacă un rol esențial, administrând cel mai important aeroport din România, Henri Coandă Otopeni, precum și aeroportul Băneasa – Aurel Vlaicu, în prezent cu trafic redus. Controlul asupra acestei companii oferă acces la resurse semnificative și la decizia strategică privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zona București.

Decizia statului de a consolida controlul asupra CNAB vine într-un moment în care investițiile în transporturi sunt prioritare pentru guvern, iar dinamica pieței bursiere reflectă atenția investitorilor față de astfel de mișcări.


Foto credit: Inquam Photos/Octav Ganea
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.