Știri naționale și internaționale

Sprijin pentru Restaurantele Locale și Bunăstarea Angajaților

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Bonapp, liderul român în domeniul food-tech dedicat reducerii risipei alimentare și promovării consumului sustenabil, lansează un nou beneficiu corporativ prin Bonapp Club, menit să îmbunătățească bunăstarea angajaților, să susțină afacerile locale din HoReCa și să încurajeze consumul responsabil. După succesul implementării Bonapp Club ca serviciu pentru consumatori, programul a fost extins pentru companii, care pot oferi angajaților acces exclusiv la beneficii culinare speciale, precum oferte la restaurante, cashback în credite Bonapp pentru achiziții anti-încălzire și experiențe gastronomice atent selecționate. Acest program nu doar că sporește puterea de cumpărare a angajaților în contextul creșterii costurilor de trai, dar și întărește cultura organizațională prin facilitarea unor momente sociale plăcute la prânz, conectând colegii în afara mediului strict profesional. Bonapp Club este recunoscut de companiile inovatoare ca un beneficiu eficient și cu un impact real, contribuind la diferențierea brandului angajator printr-o ofertă modernă, responsabilă social și accesibilă ca preț, care stimulează spiritul de echipă (+7% creștere în bunăstarea angajaților), reduce fluctuația de personal (până la +6% retenție) și promovează sustenabilitatea (+9% conștientizare și implicare în alimentația responsabilă). Angajații beneficiază de oferte exclusive, inclusiv promoții de tip 1+1 și reduceri speciale, plus 10% cashback în credite Bonapp pentru achiziții anti-risipa, totodată sprijinind comunitatea locală a restaurantelor. Parte a unui lider regional format în urma fuziunii din 2025 între Munch (Ungaria) și Bonapp (România), compania are o echipă de aproape 100 de membri și a generat 7,5 milioane EUR în 2024, conectând prin aplicația sa restaurante și magazine ce oferă produse excedentare de calitate la reduceri de până la 80%, reducând astfel risipa alimentară și amprenta ecologică. Lansat ca serviciu de abonament în aceeași perioadă, Bonapp Club oferă acces exclusiv la oferte premium în București, iar ulterior s-a transformat într-un program corporativ de well-being și sustenabilitate, sprijinind companiile să-și alinieze obiectivele de HR și CSR pentru un impact social și ecologic pozitiv. Astfel, Bonapp rămâne o soluție inovatoare și sustenabilă pentru companiile care doresc să-și susțină angajații și comunitățile locale printr-un consum alimentar inteligent și responsabil. Pentru mai multe detalii, vizitați www.bonapp.eco.

Bonapp lansează un nou beneficiu corporativ în cadrul Bonapp Club: Îmbunătățirea bunăstării angajaților și susținerea restaurantelor locale

Bonapp, start-up-ul românesc de top în domeniul food-tech, dedicat luptei împotriva risipei alimentare și promovării unui consum sustenabil, anunță lansarea unui program inovator de beneficii corporate. Inițiativa este menită să sprijine bunăstarea angajaților, să încurajeze restaurantele locale și să promoveze obiceiuri de consum responsabile.

Bonapp Club, acum și pentru companii: beneficii exclusive pentru angajați

După o lansare cu succes a serviciului Bonapp Club dedicat consumatorilor individuali, platforma își extinde acum funcționalitățile spre mediul corporate. Companiile pot oferi angajaților acces la o serie de avantaje exclusive, printre care oferte speciale în restaurante partenere, cashback sub formă de credite Bonapp pentru achizițiile anti-risipa și experiențe culinare atent selecționate.

Acest beneficiu modern vizează atât creșterea puterii de cumpărare a angajaților, cât și întărirea legăturilor sociale la locul de muncă, fără a neglija impactul pozitiv asupra mediului și sustenabilității.

O masă care promovează bunăstarea – pas cu pas

În contextul creșterii costurilor de trai și al diminuării veniturilor disponibile, Bonapp Club oferă soluții atractive pentru ca angajații să se bucure de preparate culinare de calitate la prețuri accesibile. Mai mult decât un simplu avantaj financiar, programul stimulează o cultură organizațională deschisă, unde colegii pot împărtăși momente comune în afara spațiului de birou, descoperind împreună locații noi și construind relații mai strânse.

Luka Zivkovic, Co-Fondator și General Manager Bonapp, spune: „Ne dorim să punem la dispoziția angajaților cele mai bune restaurante din oraș, sprijinind în același timp antreprenori pasionați din domeniul HoReCa.”

Grégoire Vigroux, Co-Fondator Bonapp, adaugă: „Lunch break-ul poate deveni o oportunitate pentru momente de bucurie și conexiune umană, întărind ideea că locul de muncă contribuie și la starea de bine a angajaților.”

De ce tot mai multe companii vizionare aleg Bonapp Club

Bonapp Club vine ca un beneficiu modern, cu un impact semnificativ, completând avantajele clasice precum tichetele de masă sau asigurările medicale, și oferind numeroase avantaje:

Brand de angajator diferențiat: Un beneficiu modern, cu valoare socială reală și responsabilitate corporativă.
Cost redus, valoare percepută mare: Program accesibil financiar, dar cu impact sesizabil asupra stilului de viață.
Cresterea spiritului de echipă: Se estimează o îmbunătățire cu peste 7% a bunăstării și conexiunii sociale între colegi.
Reducerea fluctuației de personal: Angajatorii raportează o retenție mai mare, cu până la 6%, în rândul utilizatorilor Bonapp Club.
Promovarea sustenabilității: Utilizatorii sunt mai conștienți, cu o creștere de 9% în implicarea și practicile privind consumul alimentar sustenabil.

Astfel, companiile pot alinia cu ușurință obiectivele de HR cu cele de responsabilitate socială, sprijinind fericirea angajaților și contribuind la protejarea mediului.

Beneficii concrete pentru angajați cu impact pozitiv

Membrii Bonapp Club din cadrul companiilor beneficiază de:

Oferte exclusive în restaurante – inclusiv promoții 1+1 și reduceri atent selecționate la parteneri
Cashback de 10% în credite Bonapp pentru comenzile anti-risipă efectuate prin aplicație
Participarea la o cauză cu sens – savurarea avantajelor în timp ce susțin comunitatea locală a restaurantelor

Despre Bonapp

Bonapp face parte dintr-un lider regional în sustenabilitate, rezultat în 2025 din fuziunea companiilor Munch (Ungaria) și Bonapp (România), două start-up-uri inovatoare în sectorul food-tech, unite de misiunea comună de a combate risipa alimentară și a facilita consumul responsabil în Europa Centrală și de Est.

În 2024, compania a reunit aproape 100 de specialiști și a înregistrat o cifră de afaceri de 7,5 milioane euro. Prin aplicația sa inovatoare, Bonapp conectează utilizatorii cu restaurante, supermarketuri, cofetării, hoteluri și cafenele care oferă produse surplus de calitate la reduceri ce pot ajunge până la 80%. Astfel, promovează valorificarea alimentelor nevândute și contribuie la protecția mediului, încurajând economisirea resurselor.

În 2025, Bonapp a lansat serviciul de abonament Bonapp Club în cadrul aplicației, oferind acces exclusiv la oferte culinare din restaurante de top din București. După succesul în rândul consumatorilor individuali, funcționalitatea a fost adaptată ca program corporativ dedicat bunăstării și sustenabilității, ajutând afacerile locale HoReCa să crească și angajații să se bucure de experiențe culinare diverse și valoroase.

Cu o prezență extinsă în Ungaria, România, Cehia și Slovacia, Bonapp a salvat deja milioane de mese, marcând un impact pozitiv important atât în industrie, cât și în comunități.

Pentru mai multe informații, vizitați www.bonapp.eco.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.