Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Specialiștii cer protejarea patrimoniului arhitectural al stațiunii balneare românești

Redacția•14 noiembrie 2025
Specialiștii cer protejarea patrimoniului arhitectural al stațiunii balneare românești

Pe scurt

Peste 50 de organizații și specialiști în patrimoniu cultural, dezvoltare urbană, urbanism și conservarea naturii au lansat un apel public pentru protejarea patrimoniului arhitectural al patru clădiri emblematice din Băile Govora, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România, situată în județul Vâlcea. Aceștia solicită demararea imediată a procedurii de clasare de urgență pentru Complexul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu, subliniind că patrimoniul cultural al stațiunii se află într-un stadiu critic, fiind afectat de degradare avansată și expunere la riscuri majore. Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea este acuzată că nu a inițiat procedura de clasare imediat după decizia Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din 30 iulie, deși această protecție trebuia acordată încă de acum 14 ani, în contextul aprobării regulamentului urbanistic general al stațiunii. Apelul evidențiază importanța stațiunii în identitatea comunității locale și rolul său în coeziunea socială, turismul balnear și viața culturală a orașului, avertizând că fără o reacție rapidă din partea instituțiilor și societății se pot pierde construcțiile cu valoare istorică esențială pentru România. Semnatarii cer comunicare publică transparentă, în timp real, despre măsurile întreprinse și colaborare cu proprietarii, pentru a clarifica faptul că statutul de monument istoric nu afectează drepturile de proprietate. Apelul este adresat ministrului Culturii, Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, Primăriei Băile Govora și tuturor instituțiilor implicate în protejarea patrimoniului național, precum și comunității locale și publicului larg. Printre semnatari se numără Asociația Monumentum, Asociația Kogayon, președintele și vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, vicepreședinta Asociației Profesionale a Urbanistilor din România, alături de numeroși arhitecți, cercetători și profesori, punând astfel în lumină necesitatea urgentă de salvare și conservare a patrimoniului cultural al Băilor Govora.

Specialiștii cer protejarea patrimoniului arhitectural al stațiunii balneare românești

Băile Govora: Specialiștii cer protejarea patrimoniului arhitectural al orașului-stațiune

Un apel public lansat de peste 50 de organizații și experți în patrimoniu cultural, dezvoltare urbană, urbanism și conservarea naturii solicită protejarea a patru clădiri de valoare istorică din Băile Govora, renumită stațiune balneară din județul Vâlcea. Printre acestea se numără Complexul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională situată pe strada Tudor Vladimirescu.

Potrivit semnatarilor apelului, patrimoniul cultural al uneia dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România se află într-o situație critică, afectat de degradare avansată și expus unor riscuri majore. Aceștia trag un semnal de alarmă cu privire la necesitatea urgentă a demarării procedurii de clasare de urgență a celor patru clădiri.

Întârzierea procedurii de protecție

Specialiștii subliniază că Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea nu a demarat încă procesul de clasare, deși a primit decizia Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice pe data de 30 iulie, ce impunea acest lucru. Mai mult, ei amintesc că această protecție ar fi trebuit acordată încă de acum 14 ani, după aprobarea Planului Urbanistic General al orașului Băile Govora de către Ministerul Culturii, care condiționa această validare prin clasarea clădirilor respective ca monumente istorice.

„Băile Govora este una dintre cele mai vechi și reprezentative stațiuni balneare din România, iar comunitatea locală se identifică profund cu acest patrimoniu, recunoscut ca un reper al coeziunii sociale, turismului balnear și vieții culturale din oraș. Dacă nu acționăm acum, împreună – instituții și societate –, riscăm să pierdem unele dintre cele mai relevante construcții și realizări pentru istoria țării și identitatea comunității locale,” se arată în apelul semnat de experți.

Cerința pentru transparență și colaborare

În scrisoarea deschisă, semnatarii solicită o comunicare publică în timp real cu privire la toate măsurile care vor fi luate pentru protejarea patrimoniului. De asemenea, ei cer ca dialogul să fie transparent și să includă colaborarea cu proprietarii celor patru clădiri, pentru a lămuri faptul că statutul de monument istoric nu afectează drepturile de proprietate ale acestora și nu presupune niciun dezavantaj.

Apelul este adresat ministrului Culturii, Demeter András, Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, Primăriei Băile Govora, instituțiilor și organizațiilor implicate în protejarea patrimoniului național, comunității locale și publicului larg.

Semnatarii apelului

Printre inițiatorii și susținătorii acestui demers se numără Asociația Monumentum, Asociația Kogayon – cunoscută pentru demersurile privind includerea zonei „Oltenia de Sub Munte” în rețeaua UNESCO Geopark –, președintele și vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici și Dan Felix Paraschiv, Claudia Pamfil, vicepreședinta Asociației Profesionale a Urbanistilor din România, dar și numeroși arhitecți, cercetători și profesori universitari.

Această solidarizare a specialiștilor evidențiază valoarea culturală și istorică a Băilor Govora, o stațiune cu tradiție, ale cărei clădiri emblematice trebuie salvate pentru generațiile viitoare.

Pavilionul de Băi Govora
Interiorul Pavilionului de Băi Govora, foto: Marius Vasile / Studio Govora

Protejarea patrimoniului arhitectural din Băile Govora este o prioritate ce necesită un efort comun, iar apelul specialiștilor marchează un punct crucial în lupta pentru conservarea unui simbol cultural al României.

Redactat de Simona – Romania Insider
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.