Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Solistul trupei românești Goodbye to Gravity lansează un proiect memorial pentru victimele incendiului din Clubul Colectiv.

Redacția30 octombrie 2025
Solistul trupei românești Goodbye to Gravity lansează un proiect memorial pentru victimele incendiului din Clubul Colectiv.

Pe scurt

Andrei Găluț, solistul trupei Goodbye to Gravity, a lansat proiectul emoțional 'Memento' pentru a onora victimele tragediei din clubul Colectiv, un episod negru din istoria României care continuă să reverbereze după un deceniu. 'Memento', la care contribuie zece muzicieni supraviețuitori ai incendiului, constă în reinterpretarea acustică a pieselor emblematice 'The Day We Die' și 'The Cage'. Proiectul aduce în lumină nume cunoscute din scena underground românească, cum ar fi Cristian Răducanu, Vlad Bușcă, și Alex Penescu, alături de Andrei Găluț care, în ciuda unei absențe de 10 ani din cauza unor traume și intervenții chirurgicale, reușește să transforme durerea în artă. Recuperarea sa a început chiar din patul de spital, unde muzica și chitara au fost atât un suport fizic, cât și psihologic în lupta sa pentru supraviețuire. În plus, toate fondurile generate de proiect vor fi direcționate către asociația 'În numele lui Alexandru', oferind sprijin victimelor arsurilor. 'Memento' nu este doar un gest muzical, ci o mărturie a rezilienței umane și a capacității de creație în fața adversităților cauzate de corupție, după cum subliniază comunicatul de presă. Astfel, inițiativa lui Găluț nu doar că reînvie spiritul Goodbye to Gravity, dar inspiră și o chemare colectivă la transformare socială și memorie solidă față de evenimentele tragice ale României moderne.

Solistul trupei românești Goodbye to Gravity lansează un proiect memorial pentru victimele incendiului din Clubul Colectiv.

Andrei Găluț, binecunoscutul solist vocal al formației Goodbye to Gravity, care cânta pe scenă când a izbucnit incendiul din clubul Colectiv în octombrie 2015, a inițiat un nou proiect ce aduce un omagiu victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu.

Proiectul Memento, dezvoltat ca o inițiativă caritabilă împreună cu alți 10 muzicieni supraviețuitori ai incendiului din clubul Colectiv, constă în reînregistrarea acustică și reorchestrarea a două dintre piesele reprezentative ale trupei Goodbye to Gravity: „The Day We Die” și „The Cage”.

Acest demers muzical aduce laolaltă nume sonore din scena underground românească, printre care se numără Cristian Răducanu (Bucium) la tobe, Vlad Bușcă (L.O.S.T.) la chitară bas, Cosmin Lupu la chitară și voce, Mircea Becherescu și Mihai Grecea la chitară, Alex Penescu la pian, Costin Dumitrache la mellotron, Mihai Balabaș (Bucium) la vioară, și, desigur, Andrei Găluț la voce și chitară pentru piesa „The Day We Die”. În interpretarea piesei „The Cage” se alătură Pavlos Popovici (The Longest Heartbreak) la tobe, Andrei Zamfir la chitară bas, și ceilalți membri menționați anterior, alături de Andrei Găluț.

Pierderile umane au fost devastatoare: Alex Pascu, Vlad Țelea, Mihai Alexandru și Bogdan Enache și-au pierdut viața, iar Andrei Găluț a suferit răni severe, având șanse minime de supraviețuire. Absența lor a redus la tăcere muzica trupei Goodbye to Gravity, iar doliu și-a făcut loc în inimile familiilor, printre răniți și în creațiile muzicale ale trupei. Părea că povestea acestei trupe metal, care își dorea să contribuie la evoluția României, s-a încheiat definitiv. Totuși, muzica lor nu a fost stinsă de flăcări.

Pentru Andrei Găluț, acest proiect are și o componentă personală puternică, marcând prima lui apariție publică după o absență de 10 ani din scena muzicală, timp în care a fost supus numeroaselor tratamente medicale, traume și operații reconstructive, pe care le parcurge și în continuare. „Am început să lucrez la aceste versiuni ale pieselor ca parte a procesului meu de recuperare, încă din patul de spital. Și-am folosit chitara ca suport în procedurile medicale dureroase pentru a-mi recâștiga mobilitatea mâinilor și brațelor, dar și ca suport psihologic în anii tulburi și extrem de dificili care au urmat incendiului”, a mărturisit Andrei Găluț.

„Denumirea proiectului, Memento, mi s-a părut potrivită pentru un astfel de demers muzical, care marchează acest moment comemorativ de 10 ani. Consider că oamenii trebuie să-și amintească ce ni s-a întâmplat și sper ca acest tribut să-i inspire să aducă partea lor de bine în lume. Doar împreună putem lăsa acest loc mai frumos, mai sigur și mai onest decât l-am primit noi,” a adăugat artistul.

Fondurile obținute din exploatarea video-urilor și pieselor vor fi donate Asociației „În numele lui Alexandru”, fondată de Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru Hogea, un tânăr de 19 ani care a decedat din cauza infecțiilor nosocomiale contractate în spitalele românești, pentru a sprijini victimele arsurilor și familiile acestora.

Potrivit comunicatului de presă, mai presus de un simplu proiect muzical, Memento este o demonstrație a rezilienței umane și a creației artistice în fața celor mai crunte circumstanțe pe care le poate cauza corupția. Este subliniat faptul că, deși au trecut 10 ani de la tragedia din Colectiv, România nu a construit niciun centru major de tratament pentru arși.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.