Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Social-democrații români rup coaliția și votează o moțiune simplă împotriva ministrului mediului

Redacția•16 decembrie 2025
Social-democrații români rup coaliția și votează o moțiune simplă împotriva ministrului mediului

Pe scurt

Senatul României a adoptat luni, 15 decembrie, o moțiune simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, după ce Partidul Social Democrat (PSD), cel mai mare partid din coaliția guvernamentală, s-a alăturat partidului de extremă dreapta AUR în inițiativa acesteia. Moțiunea a fost votată în contextul în care o moțiune de cenzură împotriva întregului guvern nu a reușit să strângă voturile necesare, PSD anunțând anterior că va vota împotriva moțiunii de cenzură, dar va susține moțiunea simplă, care, spre deosebire de cenzură, nu conduce automat la demiterea ministrului. Diana Buzoianu, membră a partidului Uniunea Salvați România (USR), a fost criticată intens în ultimele două săptămâni din cauza crizei apei din Prahova, ce a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, însă a refuzat să demisioneze și a atribuit criza corupției sistemice de peste 30 de ani, indicând ca responsabilă compania Exploatare Sistem Zonal Prahova, susținută politic și considerată inutilă, care nu a prevăzut problemele de alimentare cu apă. Criticile la adresa ministrului au fost folosite de AUR pentru a cere demisia sa, susținând că Buzoianu și-a pierdut legitimitatea, iar premierul Ilie Bolojan trebuie să o demită în lipsa unei retrageri onorabile. În dezbateri, senatorul AUR Mircea Chelaru a acuzat-o pe Buzoianu de lipsă de calificare și maturitate mentală, iar PSD a continuat criticile la adresa ministrului și premierului liberal, propunând chiar o modificare legislativă pentru demiterea automatizată a unui ministru împotriva căruia a fost adoptată o moțiune simplă și care refuză să demisioneze. Moțiunea a fost adoptată cu 74 de voturi pentru și 43 contra, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că aceasta sancționează „managementul catastrofal” al ministrului Mediului, subliniind că apartenența PSD la guvernare nu înseamnă impunitate pentru greșelile din minister. Pe de altă parte, liderul USR Dominic Fritz a denunțat o „coordonare evidentă” între PSD și AUR, precizând că Buzoianu luptă tocmai împotriva problemelor cauzatoare ale crizei, cum ar fi politizarea excesivă a instituțiilor de mediu și nepotismul, și a subliniat că votul are scopul de a distrage atenția de la probleme precum independența magistraților, evidențiată de controversatul documentar „Captured Justice” care a declanșat proteste de stradă masive în România. Astfel, această situație evidențiază tensiunile politice majore din România privind gestionarea problemelor de mediu și confruntarea dintre reformiști și forțele tradiționale ce apără sistemele corupte.

Social-democrații români rup coaliția și votează o moțiune simplă împotriva ministrului mediului

Social-democrații rup rândurile coaliției și susțin o moțiune simplă împotriva ministrului Mediului

Senatul României a votat luni, 15 decembrie, o moțiune simplă inițiată împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Această moțiune a fost adoptată după ce Partidul Social Democrat (PSD), cea mai mare formațiune din coaliția de guvernare, s-a alăturat inițiativei venite din partea partidului de extremă dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Votul pentru moțiunea simplă a avut loc după ce o moțiune de cenzură împotriva întregului guvern nu a obținut numărul necesar de voturi. Cu puțin timp înainte de desfășurarea ședinței Senatului, reprezentanții PSD au anunțat că vor vota împotriva moțiunii de cenzură, dar vor susține moțiunea simplă. Spre deosebire de moțiunea de cenzură, moțiunea simplă nu determină automat demiterea ministrului vizat.

Diana Buzoianu, membră a Uniunii Salvați România (USR), partid de centru-dreapta și reformist, a fost în centrul unei controverse generate de criza apei în județul Prahova, care a lăsat peste 100.000 de locuitori fără acces la apă potabilă timp de mai multe zile. Ministrul a refuzat să demisioneze și a susținut că această situație a fost cauzată de corupția sistemică acumulată în peste trei decenii.

În replică, Buzoianu a acuzat explicit compania locală Exploatare Sistem Zonal Prahova, pe care o consideră vinovată de criză. Aceasta a subliniat că firma beneficiază de sprijin politic și că nu era necesară în această formă. Ea a susținut acuzațiile cu documente interinstituționale care relevă incapacitatea societății locale de a identifica sau preveni problemele privind aprovizionarea cu apă.

Cu toate acestea, opoziția iar criticii din USR au folosit criza pentru a cere demiterea ministrului. În textul moțiunii simple, AUR a afirmat că Diana Buzoianu „nu mai are legitimitate să rămână în funcție” și a cerut premierului Ilie Bolojan să țină cont de votul parlamentarilor și să o demită urgent, în cazul în care aceasta nu demisionează voluntar.

Dezbaterile din Senat au fost tensionate, cu replici dure din partea reprezentanților celor trei formațiuni implicate. Senatorul AUR Mircea Chelaru i-a reproșat ministrului în vârstă de 31 de ani lipsa „calității, competențelor, pregătirii și chiar maturității mentale” necesare pentru a conduce un minister.

Aceleași critici au fost susținute și de social-democrați, care și-au îndreptat reproșurile și către premierul liberal Ilie Bolojan. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat intenția de a propune o modificare legală care să oblige premierul să revoce din funcție orice ministru împotriva căruia a fost adoptată o moțiune simplă și care refuză să demisioneze. Totodată, Daniel Zamfir, coleg de partid, a catalogat-o pe ministru ca fiind „insuportabilă, obraznică și isterică”.

Moțiunea simplă a fost aprobată cu 74 de voturi pentru și 43 împotrivă. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a comentat că această decizie reprezintă o sancțiune a „managementului catastrofal” pe care Diana Buzoianu îl exercită asupra Ministerului Mediului.

„Am anunțat încă de la început că nu vom vota moțiunea de cenzură. Nu cred că a surprins pe nimeni. În același timp, am anunțat că vom susține această moțiune simplă. Prin acest vot am dorit să marcăm și să sancționăm gestionarea defectuoasă a ministerului de către doamna ministru”, a explicat Sorin Grindeanu într-un interviu pentru Digi24.

El a adăugat că apartenența PSD la coaliție nu îl absolvește de responsabilitatea de a sancționa proasta administrare a ministerului.

Pe de altă parte, liderul USR, Dominic Fritz, a denunțat o „coordontare evidentă” între PSD și AUR în această acțiune împotriva ministrului Mediului.

„Diana Buzoianu luptă chiar împotriva cauzelor care au generat această criză, precum politizarea excesivă a tuturor instituțiilor deconcentrate de mediu și nu numai. Tocmai de aceea ea promovează reforme în acest sector. Nu este o coincidență că exact în săptămâna în care a propus reformarea Romsilva, cei care se opun acestor reforme sunt, de fapt, cei care au creat și menținut sistemul de nepotism din aceste instituții, în frunte cu PSD”, a subliniat Fritz pentru Digi24.

În același timp, liderul USR a atras atenția că acest vot are drept scop distragerea atenției de la problema independenței justiției, dezvăluită de documentarul Recorder „Justiție capturată”, care a stârnit proteste masive în stradă.

Foto: Inquam Photos / George Călin
Autor: Radu, radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.