Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Simtel inaugurează cel mai mare parc solar din România, realizat prin reconversie ecologică

Redacția20 noiembrie 2025
Simtel inaugurează cel mai mare parc solar din România, realizat prin reconversie ecologică

Pe scurt

Simtel, companie românească de inginerie și tehnologie listată la Bursa de Valori București (BVB), a inaugurat cel mai mare parc solar construit prin reconversie ecologică în România, un parc fotovoltaic de 52 MWp în Giurgiu, dezvoltat pe un teren industrial degradat, fostă groapă de cenușă industrială. Proiectul, finalizat în ultimul trimestru al anului 2025 și realizat integral de Simtel, transformă astfel o zonă abandonată și instabilă într-o sursă de energie curată care va produce aproximativ 73 GWh anual. Terenul de peste 83 hectare, achiziționat în 2021, include și un lac de circa 16 hectare, ce constituie acum un habitat pentru lebede și specii de pești, contribuind astfel la revitalizarea ecosistemelor locale și regenerarea vegetației spontane. Investiția a fost finanțată printr-un mix de fonduri europene și credite bancare, inclusiv un grant nerambursabil de 60,6 milioane lei din Planul Național de Redresare și Reziliență, un credit punte de la Banca Transilvania și un împrumut de investiții de 16 milioane euro. Parcul solar dispune de peste 85.000 de panouri și 170 de invertoare inteligente, energia produsă fiind livrată în rețeaua națională prin șase stații de transformare și o stație de înaltă tensiune nou construită, fiind vândută în baza unui contract pe 10 ani de tip Power Purchase Agreement (PPA) cu G-Energy Solutions, firmă majoritar deținută de Simtel, care va primi un total estimat de circa 736 GWh pe durata contractului. În portofoliul Simtel se regăsesc nouă parcuri fotovoltaice în diferite stadii de dezvoltare și construcție, cu o capacitate totală instalată de circa 153 MWp și o producție anuală estimată de peste 200 GWh. Dintre acestea, patru proiecte sunt deja finalizate, iar celelalte patru vor fi puse în funcțiune treptat până în 2026. De asemenea, compania pregătește dezvoltarea parcului Bughea în Argeș, cu o capacitate de 70 MWp, care la estimarea pentru trimestrul al doilea 2027 va deveni cel mai mare proiect propriu al Simtel. Acest parc solar reprezintă un model inovator pentru reconversia ecologică a terenurilor industriale neutilizate în surse sustenabile de energie regenerabilă, reflectând expertiza completă a Simtel în inginerie, construcție, automatizare și mentenanță.

Simtel inaugurează cel mai mare parc solar din România, realizat prin reconversie ecologică

Simtel inaugurează cel mai mare parc solar din România realizat prin reconversie ecologică

Simtel (BVB: SMTL), companie românească de inginerie și tehnologie listată pe piața principală a Bursei de Valori București, a anunțat recent inaugurarea unui parc fotovoltaic de 52 MWp în Giurgiu, cel mai mare de acest gen din țară construit prin reconversie ecologică pe terenuri industriale degradate. Proiectul transformă o fostă groapă de cenușă industrială într-un sit de energie regenerabilă, capabil să genereze anual aproximativ 73 GWh de electricitate.

Un proiect unic și complex, desfășurat integral de Simtel

Realizat în întregime de Simtel, de la achiziția terenului până la punerea în funcțiune, proiectul a fost finalizat în ultimul trimestru al anului 2025. Mihai Tudor, CEO-ul companiei, evidențiază caracterul unic al acestei inițiative:

„Proiectul din Giurgiu reprezintă un model inovator de transformare a terenurilor industriale neutilizate în surse de energie curată, susținut de expertiza noastră completă: inginerie, construcție, automatizare, operare și mentenanță. Am intervenit pe un teren atipic, o fostă groapă de cenușă industrială, zonă abandonată și instabilă, care a impus soluții tehnice distincte față de un sol obișnuit.”

Suprafața ocupată de parc se întinde pe peste 83 de hectare, incluzând și un lac de circa 16 hectare, fostă groapă de cenușă industrială, preluată în octombrie 2021. În plus față de producția de energie, proiectul aduce beneficii ecologice importante, regenerând vegetația spontană și revitalizând ecosistemele locale, lacul devenind habitat pentru lebede și specii variate de pești.

Finanțare mixtă și tehnologie avansată

Investiția a fost realizată cu fonduri europene și credite bancare, printre care un grant nerambursabil de 60,6 milioane lei în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, un credit punte de la Banca Transilvania, precum și un împrumut investițional de 16 milioane euro.

Parcul solar este dotat cu peste 85.000 de panouri fotovoltaice controlate de 170 de invertoare inteligente, iar energia este livrată în rețeaua națională prin șase stații de transformare și o nouă substație de înaltă tensiune.

Energia produsă va fi vândută în baza unui contract de achiziție a energiei (PPA) pe 10 ani semnat între Simtel și G-Energy Solutions, companie în care Simtel deține o participație de 62%. Pe durata acestui parteneriat, Simtel se angajează să furnizeze aproximativ 736 GWh, care vor ajunge la clienții finali ai G-Energy Solutions.

Un portofoliu ambițios de centrale fotovoltaice

Simtel gestionează în prezent nouă parcuri fotovoltaice proprii, aflate în diverse faze de dezvoltare și construcție, cu o capacitate totală instalată de circa 153 MWp și o producție anuală estimată de peste 200 GWh. Dintre acestea, patru – Pleșoiu (etapele 1 și 2), Iacobeni, Salonta și Giurgiu – sunt deja finalizate. Alte patru proiecte – Anina, Ianca, Mangalia și Movilița – se află în stadii diferite de dezvoltare și vor fi finalizate treptat până la sfârșitul lui 2026.

În plus, compania pregătește dezvoltarea parcului solar Bughea din județul Argeș, cu o capacitate de 70 MWp, care, odată pus în funcțiune în trimestrul al doilea al anului 2027, va deveni cel mai mare proiect propriu al Simtel.


Irina Marica
Foto: Simtel

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.