Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Shell și PKN Orlen, interesate de achiziția activelor Lukoil din România.

Redacția31 octombrie 2025
Shell și PKN Orlen, interesate de achiziția activelor Lukoil din România.

Pe scurt

Companiile Shell și PKN Orlen au manifestat interes pentru activele Lukoil din România, inclusiv rafinăria Petrotel, conform informațiilor furnizate de Valeri Andrianov, un lector superior de la Universitatea Financiară, afiliată guvernului rus, citat de Economica.net. Această informație apare în contextul deciziei Lukoil de a-și vinde activele externe ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA. În România, Lukoil operează rafinăria de dimensiuni mici Petrotel, cu o capacitate anuală de 2,5 milioane de tone de petrol, un lanț de 320 de stații de carburanți și două blocuri offshore în Marea Neagră. Activele românești sunt deținute prin intermediul Litasco, o entitate înregistrată în Elveția. Recent, Lukoil a primit o ofertă de la Gunvor, o multinațională înregistrată în Cipru, considerată unul dintre cei mai mari traderi de petrol la nivel global; totuși, această ofertă vizează Lukoil International GmbH și nu activele din România. În paralel, Ministerul Energiei din București a anunțat că va analiza tranzacția propusă în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor directe străine, conform legislației în vigoare. Autoritățile române subliniază că o poziție oficială va fi adoptată numai după clarificarea structurii de acționariat și a originii capitalului oricărui investitor potențial, asigurându-se astfel respectarea sancțiunilor adoptate și standardele de securitate economică ale României. Această situație survine după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe 22 octombrie. Această evoluție atrage atenția asupra importanței strategice a activelor petroliere din România și implicarea unor jucători globali majori în piață.

Shell și PKN Orlen, interesate de achiziția activelor Lukoil din România.

Competiția pentru achiziționarea rafinăriei Petrotel din România, deținută de Lukoil, a atras atenția mai multor giganți din industrie, printre care se numără Shell și Orlen, conform declarațiilor făcute de Valeri Andrianov, lector universitar la Financial University, o instituție subordonată guvernului rus. Declarația a fost citată de Economica.net, în urma anunțului făcut de Lukoil privind intenția de a-și vinde activele internaționale, ca răspuns la sancțiunile impuse de SUA.

În România, Lukoil administrează rafinăria Petrotel, cu o capacitate de prelucrare de 2,5 milioane de tone anual, o rețea de 320 de benzinării și operează două perimetre offshore din Marea Neagră, Est Rapsodia și Trident. Aceste active sunt gestionate prin Litasco, o entitate înregistrată în Elveția, care deține de asemenea o rafinărie în Bulgaria.

Pe data de 30 octombrie, Lukoil a dezvăluit că a primit o ofertă pentru activele sale din afara țării de la Gunvor, o multinacională înregistrată în Cipru și recunoscută drept unul dintre cei mai mari traderi la nivel global. Oferta vizează însă Lukoil International GmbH, care controlează majoritatea activelor externe ale grupului, excluzând însă pe cele din România.

Lukoil a confirmat că "termenii cheie ai tranzacției au fost agreați" și a subliniat că a acceptat oferta Gunvor, angajându-se să nu poarte negocieri cu alți potențiali cumpărători.

În paralel, Ministerul Energiei din București a anunțat că a luat cunoștință de anunțul public al Lukoil privind intenția de vânzare a activelor internaționale și a început procesul de evaluare a tranzacției prin intermediul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare, conform raportului Economica.net. Ministerul a subliniat că o poziție oficială poate fi exprimată doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a originilor capitalului oricărui potențial investitor.

"Vom putea să ne pronunțăm doar după o clarificare completă a structurii acționariatului și a originilor capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în conformitate deplină cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României," a adăugat comunicatul.

În context, pe 22 octombrie, președintele american Donald Trump a impus sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft. Aceste sancțiuni evident au avut un impact major asupra deciziei Lukoil de a-și scoate la vânzare activele internaționale.

Piața locală energizează așteptările, dată fiind prezența unor jucători mari precum Shell și Orlen, care ar putea transforma cadrul energetic din România odată cu preluarea unor active semnificative, precum cele deținute de Lukoil. Transformările în acest sector vor fi atent monitorizate, fiecare detaliu fiind important în asigurarea unui transfer echitabil și în conformitate cu rigorile economice și legale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.