Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Senatul respinge obiecțiile președintelui privind legea de înăsprire a sancțiunilor împotriva extremismului

Redacția•09 decembrie 2025
Senatul respinge obiecțiile președintelui privind legea de înăsprire a sancțiunilor împotriva extremismului

Pe scurt

Senatul României a respins copleșitor, pe 8 decembrie, obiecțiile președintelui Nicușor Dan privind legea de combatere a extremismului, cunoscută și sub denumirea de legea Vexler, cu 75 de voturi pentru menținerea amendamentelor trimise inițial la Curtea Constituțională și apoi reexaminării în Parlament, potrivit G4media.ro. Doar 34 de senatori s-au pronunțat în favoarea obiecțiilor președintelui, care susținea lipsa de claritate în anumite prevederi, iar patru s-au abținut. Membrii coaliției de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – au votat majoritar împotriva solicitării de reexaminare a președintelui, în timp ce opoziția, formată în principal din AUR și senatori neafiliați, a susținut cererea. Proiectul, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, a fost adoptat în iunie și contestat la CCR de mai multe formațiuni politice, dar Curtea i-a respins plângerile. Ulterior, președintele Nicușor Dan a trimis legea înapoi în Parlament, motivând că unele prevederi insuficient clare ar putea agrava tensiunile sociale, însă Senatul a menținut textul. Această decizie consolidează angajamentul legislativ pentru combaterea extremismului în România, în ciuda controverselor generate de aspectele legale și interpretative ale normelor.

Senatul respinge obiecțiile președintelui privind legea de înăsprire a sancțiunilor împotriva extremismului

Senatul respinge obiecțiile președintelui României la legea ce înăsprește sancțiunile împotriva extremismului

Pe data de 8 decembrie, Senatul României a respins în mod categoric obiecțiile aduse de președintele Nicușor Dan legii privind combaterea extremismului, cunoscută și sub denumirea de „legea Vexler”. Potrivit unui reportaj G4media.ro, în cadrul votului s-au înregistrat 75 de voturi pentru menținerea amendamentelor, respectivele modificări fiind anterior trimise de președinte la Curtea Constituțională pentru control, iar apoi retrimise parlamentului pentru reevaluare.

În schimb, doar 34 de senatori s-au exprimat împotriva menținerii amendamentelor, susținând obiecțiile președintelui referitoare la lipsa de claritate a unor prevederi din lege. Patru senatori au ales să se abțină de la vot.

Distribuția voturilor politice

Lista votului relevă faptul că senatorii coaliției de guvernare s-au poziționat hotărât împotriva solicitării lui Nicușor Dan de reexaminare a legii. Astfel, 34 de senatori PSD, 16 din PNL, 14 din USR și 9 din UDMR au respins obiecțiile președintelui. Din partea opoziției, doar cei 23 de senatori ai partidului AUR – cunoscut pentru viziunea sa izolaționistă – și alți 6 senatori neafiliați, au votat în favoarea cererii lui Dan.

Contextul legei Vexler

Legea în cauză a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și adoptată de Parlament în luna iunie a acestui an. La scurt timp după adoptare, actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională pe 20 iunie de parlamentari din AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). CCR a respins însă plângerea, confirmând constituționalitatea legii.

La rândul său, pe 14 iulie, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în privința unor neclarități, dar și de această dată CCR a respins obiecțiile sale.

Argumentele președintelui și decizia finală a Senatului

Pe 4 decembrie, președintele a retrimis legea Parlamentului pentru o nouă analiză, exprimându-și îngrijorarea că forma actuală a actului normativ ar putea duce la „amplificarea tensiunilor sociale.” Nicușor Dan a subliniat că definițiile privind anumite tipuri de infracțiuni sunt insuficient clar formulate, ceea ce ar putea crea interpretări problematice în aplicarea legii.

Cu toate acestea, Senatul a decis să respingă aceste obiecții, susținând claritatea și necesitatea prevederilor în contextul luptei împotriva extremismului. Această decizie consolidează eforturile legislative de a întări cadrul legal împotriva manifestărilor extremiste în România.

Această hotărâre a Senatului marchează un pas important în politica națională de combatere a extremismului și reflectă consensul majorității parlamentare asupra menținerii noilor măsuri restrictive. Legea Vexler continuă astfel să fie aplicată în forma stabilită inițial, iar dezbaterile privind impactul său vor rămâne de actualitate în societatea românească.

Articol realizat de iulian@romania-insider.com
Foto: Cateyeperspective/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.