Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Sectorul IT și energia din România vor înregistra cele mai mari creșteri salariale în 2025

Redacția20 noiembrie 2025
Sectorul IT și energia din România vor înregistra cele mai mari creșteri salariale în 2025

Pe scurt

Sectorul IT din România a înregistrat cele mai semnificative creșteri salariale în 2025, cu aproximativ 11% mai mult decât anul precedent, menținându-se ca domeniul cu cele mai bine plătite joburi, având un salariu mediu net de 8.000 RON (1.572 EUR) pe lună, în ciuda eliminării facilităților fiscale la începutul anului, conform datelor Salario, utilizate de platforma de recrutare eJobs. Creșteri importante au fost înregistrate și în domeniile energiei (+8%) și construcțiilor (+10%), influențate de deficitul de candidați calificați, precum muncitori specializați și ingineri, segmenturi extrem de căutate pe piața muncii. Salariile medii nete au ajuns astfel la 5.000 RON (1.000 EUR) în construcții și 6.500 RON (1.277 EUR) în energie. Alte industrii cu majorări salariale notabile sunt telecomunicațiile (+11%), farmaceutica (+15%), imobiliarele (+11%) și auditul și consultanța (+10%), cu salarii medii nete în 2025 variind între 5.000 și 6.000 RON (989-1.185 EUR). Creșterea TVA și inflația ridicată au redus puterea de cumpărare reală a românilor, determinând mulți angajați să caute joburi mai bine plătite, ceea ce a impulsionat angajatorii să majoreze salariile pentru a preveni pierderea forței de muncă. Totuși, sectoare precum finanțe/contabilitate, banking, administrație/logistică sau transport/distribuție au înregistrat salarii plafonate, cu medii între 4.500 RON (887 EUR) și 5.000 RON (989 EUR). Contextul economic actual accentuează lupta companiilor pentru talente în mod special în sectoarele cu salarii tradițional mai mici, prefigurând presiuni continue pentru ajustări salariale în viitorul apropiat. Aceste tendințe salariale reflectă un peisaj profesional dinamic în România, în care competitivitatea pe piața muncii și nevoia de specialiști devin factori cheie în evoluția remunerării.

Sectorul IT și energia din România vor înregistra cele mai mari creșteri salariale în 2025

Sectorul IT din România a înregistrat cea mai mare creștere salarială în anul 2025, cu aproximativ 11% față de anul precedent, în ciuda eliminării facilităților fiscale la începutul anului, conform datelor Salario, instrumentul de comparații salariale utilizat de platforma de recrutare eJobs. Astfel, IT rămâne industria cu cele mai atractive salarii, cu un salariu mediu net lunar de 8.000 de lei (circa 1.572 euro).

Energie și construcții, următoarele sectoare cu majorări consistente

În același interval, domeniul energiei a înregistrat o creștere salarială de 8%, iar sectorul construcțiilor a beneficiat de un salt de 10%. „În aceste două cazuri, majorările au fost influențate și de deficitul de candidați, muncitorii calificați și inginerii fiind printre cele mai căutate segmente pe piața forței de muncă în ultimii ani. Chiar și într-un context economic dificil, concurența între angajatori pentru a atrage specialiști precum electricieni, instalatori, zugravi sau ingineri, indiferent de specializare, este unul acerb”, a declarat Bogdan Badea, CEO-ul eJobs.

Potrivit datelor Salario, salariul mediu net în 2025 este de 5.000 de lei (1.000 euro) în sectorul construcțiilor și 6.500 lei (1.277 euro) în domeniul energiei.

Alte domenii cu creșteri salariale notabile

Pe lângă IT, energie și construcții, salariile au crescut și în telecomunicații (+11%), farmaceutic (+15%), imobiliare (+11%), precum și în audit și consultanță (+10%). Astfel, anul acesta salariile medii nete în aceste ramuri au fost:

  • Telecomunicații: 6.000 lei net (1.185 euro)
  • Farmaceutic: 5.200 lei net (1.028 euro)
  • Imobiliare: 5.000 lei net (989 euro)
  • Audit și consultanță: 5.500 lei net (1.088 euro)

Impactul inflației și al creșterii TVA asupra pieței salariale

Creșterea TVA-ului și faptul că inflația aproape a atins două cifre au redus efectiv puterea de cumpărare a românilor. Acest context economic a determinat tot mai mulți angajați care au început să resimtă dificultăți financiare să caute locuri de muncă cu salarii mai mari. „Efortul de a preveni o creștere masivă a fluctuației de personal a fost un motiv important pentru angajatorii care au decis să majoreze salariile în acest an. Mai ales firmele din sectoare cu salarii medii mai reduse, precum producția, retailul sau industria alimentară, vor resimți o presiune externă tot mai puternică de a ridica nivelul salariilor”, a precizat Bogdan Badea.

Domenii cu salarii relativ stagnante

Există însă și industrii în care salariile au rămas constante, fără creșteri semnificative în 2025. Este vorba despre finanțe/contabilitate, sector bancar, activități administrative și logistice, precum și transport și distribuție. În aceste sectoare, salariile medii nete pornesc de la 4.500 lei (887 euro) în domeniul administrativ/logistică și pot ajunge până la 5.000 lei (989 euro) pentru finanțe, contabilitate, banking sau transport.


Aceste tendințe subliniază o realitate importantă pe piața muncii din România: creșterea salariilor este puternic influențată de deficitul de forță de muncă calificată și de presiunea economică exercitată de inflație și politica fiscală. Sectorul IT își păstrează poziția fruntașă în nivelul remunerației, în vreme ce domeniile energetic și construcții rămân competitive pentru candidați, grație majorărilor substanțiale. Concomitent, alte sectoare trebuie să regândească strategiile salariale pentru a nu pierde talente-cheie într-un mediu economic tot mai provocator.

Foto: Rochu2008 | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.