Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Sectorul construcțiilor din România reprezintă 8% din PIB, mult peste media UE.

Redacția30 octombrie 2025
Sectorul construcțiilor din România reprezintă 8% din PIB, mult peste media UE.

Pe scurt

Sectorul construcțiilor din România a reprezentat aproape 8% din PIB în ultimele patru trimestre, având cea mai mare pondere din întregul Uniune Europeană, conform datelor Eurostat analizate de compania de investiții Colliers. Acest nivel depășește semnificativ media UE-27 de 5%, subliniind creșterea rapidă a activității de construcții post-pandemie în România, care a realizat a doua cea mai rapidă ascensiune din UE. Totuși, volatilitatea recentă din domeniu semnalează probleme subiacente ce ar putea afecta rezultatele companiilor și viabilitatea pe termen lung, sugerează Colliers. În primele opt luni ale anului 2025, volumul lucrărilor de construcții în România a fost cu aproximativ 58% mai mare față de aceeași perioadă din 2019, crescând astfel ponderea sectorului în PIB de la sub 6% la aproape 8%. Această creștere a fost alimentată în mare parte de investițiile în infrastructură, alături de proiectele private din segmentele rezidențial și comercial. Deși sectorul construcțiilor rămâne un motor principal al economiei, acesta se confruntă cu provocări majore precum incertitudinea economică și presiunile fiscale, care sunt resimțite tot mai mult atât pe segmentul rezidențial, unde dezvoltatorii sunt prudenți din cauza unei posibile scăderi a cererii, cât și în proiectele de infrastructură, unde întârzierile în finanțare și dificultățile de a absorbi fonduri UE încetinesc progresul. În acest context, obiectivul guvernului de a inaugura între 200 și 300 de kilometri de autostradă devine dificil de atins, Colliers estimând într-un scenariu optimist finalizarea a aproximativ 100 de kilometri până la sfârșitul anului. Semnalul de alarmă vine din faptul că, deși deschiderile de autostrăzi de anul trecut au fost, proporțional, pe picior de egalitate cu ritmul de construcție al Chinei, anul acesta asistăm la o încetinire semnificativă, subliniază Silviu Pop, Director CEE & România Research la Colliers. Astfel, statul trebuie să țină cont că au fost necesari câțiva ani pentru ca sectorul să accelereze, să construiască echipe și să dezvolte capacitatea necesară pentru proiecte de mare amploare.

Sectorul construcțiilor din România reprezintă 8% din PIB, mult peste media UE.

Conform datelor recente furnizate de Eurostat și analizate de compania de investiții Colliers, sectorul construcțiilor din România a reprezentat aproape 8% din PIB în ultimele patru trimestre. Acest procent este cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană, depășind semnificativ media celor 27 de state membre, care se situează la 5%.

România a înregistrat a doua creștere ca viteză în activitatea de construcții post-pandemie la nivelul Uniunii Europene, potrivit consultanților Colliers. Această tendință reflectă un ritm accelerat de transformare în industria construcțiilor. Cu toate acestea, Colliers atrage atenția asupra faptului că volatilitatea recentă a sectorului poate semnala probleme latente, cu impact potențial asupra rezultatelor companiilor și a sustenabilității lor pe termen lung.

În primele opt luni ale anului 2025, volumul lucrărilor de construcții din România a crescut cu aproximativ 58% comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Această creștere spectaculoasă a ridicat ponderea sectorului în PIB de la sub 6% la aproape 8%. Expansiunea a fost susținută majoritar de investițiile în infrastructură, dar și de proiecte private în segmentele rezidențial și comercial, afirmă Alexandru Atanasiu, membru al consiliului și șef al serviciilor de construcție la Colliers.

În perioada analizată din acest an, volumul lucrărilor inginerești, care includ în principal proiecte de infrastructură, dar și investiții majore cum ar fi spitale sau stadioane, a crescut cu 12% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, activitățile de construcție rezidențială au avansat cu 10%, iar clădirile nerezidențiale, cum ar fi birourile și spațiile comerciale, au înregistrat o creștere de 6%.

Chiar dacă sectorul construcțiilor rămâne un motor principal al economiei, provocările nu lipsesc, subliniază experții Colliers. Incertitudinile economice și presiunile fiscale se resimt tot mai puternic, atât pe segmentul rezidențial, unde dezvoltatorii sunt precauți față de o posibilă scădere a cererii, cât și în proiectele de infrastructură, unde întârzierile în finanțare și dificultățile de absorbție a fondurilor europene încetinesc progresul.

În acest context, obiectivul guvernului de a inaugura între 200 și 300 de kilometri de autostrăzi noi până la sfârșitul anului devine greu de atins. Chiar și în cel mai optimist scenariu, consultanții Colliers estimează că România ar putea finaliza aproximativ 100 de kilometri până la sfârșitul anului.

„Faptul că, anul trecut, deschiderile de autostrăzi au fost, proporțional, comparabile cu ritmul de construcție al Chinei, în timp ce anul acesta asistăm din nou la o încetinire semnificativă, este un semnal de alarmă pentru industrie. Statul trebuie să țină cont de faptul că a fost nevoie de câțiva ani pentru ca sectorul să accelereze, să construiască echipe și să dezvolte capacitatea necesară pentru proiecte de mare amploare,” avertizează Silviu Pop, director CEE & Romania Research la Colliers.

Fiecare pas înainte al sectorului construcțiilor este vital pentru economia României, dar menținerea pe această traiectorie de creștere necesită strategii bine gândite și gestionarea riscurilor implicate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.