Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Sectorul 4 din București începe lucrările pentru extinderea liniei de metrou M4 în valoare de 3,5 miliarde EUR

Redacția•06 decembrie 2025
Sectorul 4 din București începe lucrările pentru extinderea liniei de metrou M4 în valoare de 3,5 miliarde EUR

Pe scurt

Primarul Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, a semnat pe 4 decembrie ordinul de începere a lucrărilor pentru extinderea liniei de metrou M4, un proiect major în valoare de 3,5 miliarde de euro ce va avea o lungime de 11 kilometri și va conecta stațiile Gara de Nord și Gara Progresul, incluzând 14 noi stații. Această investiție, finanțată din fonduri europene nerambursabile de peste 17 miliarde lei, promite să unească nordul și sudul capitalei printr-o linie modernă și continuă, estimându-se că va deservi 58,6 milioane de pasageri anual până în 2040. Extinderea va traversa sectoarele 1, 4 și 5 ale Bucureștiului și comuna Jilava din Ilfov, iar perioada de proiectare va dura doi ani, urmată de cinci ani de execuție, creând în total aproximativ 5.600 locuri de muncă temporare și 900 permanente, fără a afecta traficul rutier, conform asigurărilor primarului. Acesta a subliniat că rețeaua de metrou va crește cu aproape 22%, aducând diminuarea timpilor de deplasare și reducerea aglomerației. Totodată, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a calificat extinderea drept cel mai amplu proiect de infrastructură din București, iar ambii oficiali, membri PSD, au profitat de eveniment pentru a-și susține campania electorală înainte de alegerile pentru primăria generală a Bucureștiului din 7 decembrie. Lansarea proiectului vine într-un moment delicat pentru Daniel Băluță, care se confruntă cu controverse legate de autorizația pentru o clădire de 11 etaje lângă Cimitirul Bellu și probleme privind averea familiei sale, dezvăluite de jurnaliști, care au relatat despre achiziția de proprietăți valoroase în clădirea fostului hotel Rin Grand din Sector 4. În ciuda acestor scandaluri, sondajele indică poziția sa ca unul dintre candidații fruntași pentru funcția de primar general, iar extinderea liniei M4 reprezintă un pas important pentru modernizarea transportului public bucureștean și pentru fluidizarea traficului urban.

Sectorul 4 din București începe lucrările pentru extinderea liniei de metrou M4 în valoare de 3,5 miliarde EUR

Sectorul 4 din București demarează lucrările pentru extinderea liniei de metrou M4, un proiect de 3,5 miliarde de euro

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a semnat joi, 4 decembrie, ordinul de începere a lucrărilor pentru extinderea liniei de metrou M4 din București. Investiția, în valoare de 3,5 miliarde de euro, vizează o linie de 11 kilometri ce va lega stațiile de tren Gara de Nord și Gara Progresul. Proiectul include construirea a 14 stații noi, conform autorităților locale.

În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de ministrul transporturilor, Ciprian Șerban, ambii membri ai Partidului Social Democrat (PSD), Daniel Băluță a subliniat importanța acestui proiect pentru Capitală: „Extinderea liniei M4 va atrage aproximativ 58,6 milioane de călători anual până în 2040. Este un semn clar că intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare pentru București. Investim 3,5 miliarde de euro, din fonduri europene nerambursabile atrase de Sectorul 4, pentru a uni nordul și sudul orașului printr-o linie de metrou modernă, continuă și predictibilă.”

Extinderea liniei M4 va traversa teritoriile Sectorului 1, Sectorului 4, Sectorului 5 și comuna Jilava, din județul Ilfov. Proiectul este planificat să se desfășoare în două etape: o perioadă de planificare de doi ani și o perioadă de execuție de cinci ani. Pe durata construcției vor fi create aproximativ 5.600 de locuri de muncă temporare și circa 900 permanente, a mai precizat primarul.

Daniel Băluță a asigurat că lucrările nu vor perturba traficul rutier în timpul fazei de construcție, declarând pentru Agerpres: „În ceea ce privește infrastructura, rețeaua de metrou va crește cu aproape 22%, un salt fără precedent realizat printr-un singur proiect. Acest lucru se va resimți direct în viața bucureștenilor — mai puțin timp pierdut, blocaje mai rare și un nivel scăzut de stres.”

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a adăugat că această extindere reprezintă cel mai amplu proiect de infrastructură derulat în Capitală. Cei doi oficiali au profitat și de ocazie pentru a face campanie electorală, având în vedere faptul că Daniel Băluță candidează pentru funcția de primar general al Bucureștiului.

Semnarea ordinului de începere a lucrărilor vine într-un moment greu pentru candidatul PSD, aflat recent în centrul controverselor. Una dintre acestea privește autorizarea emisă în 2023 pentru construcția unui imobil cu 11 etaje în imediata apropiere a Cimitirului Bellu. Cealaltă scandal se referă la averea familiei primarului, după ce jurnaliștii publicației Public Record au dezvăluit că părinții lui Băluță au achiziționat șapte apartamente și un penthouse în fostul hotel Rin Grand din Sectorul 4, alături de locuri de parcare și spații de depozitare, valoarea tranzacțiilor fiind de circa 460.000 de euro.

În sondaje, Daniel Băluță este cotat drept unul dintre principalii contracandidați la funcția de primar general al Bucureștiului. Alegerile locale vor avea loc pe 7 decembrie, iar rezultatele vor arăta dacă proiectul extinderii M4 va aduce un plus și în plan politic pentru candidatul PSD.

Foto: PS4.ro

Articol realizat pe baza informațiilor puse la dispoziție de Radu Mihai, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.