Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Sectorul 1 din București obligă dezvoltatorii imobiliari să finanțeze construirea de școli noi

Redacția03 noiembrie 2025
Sectorul 1 din București obligă dezvoltatorii imobiliari să finanțeze construirea de școli noi

Pe scurt

Primăria Sectorului 1 din București a anunțat o măsură importantă pentru dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii educaționale în cartierele cu creștere rezidențială rapidă, conform raportării Profit.ro din 31 octombrie. Dezvoltatorii imobiliari care construiesc proiecte rezidențiale în acest sector vor fi obligați să contribuie financiar la ridicarea de școli primare noi în zonele unde lipsește această facilitate esențială și unde nu există școli de stat la o distanță mai mică de un kilometru. Consilierii locali au aprobat această decizie pentru a preveni supraaglomerarea unităților școlare existente și pentru a asigura o dezvoltare urbană echilibrată, morele contribuției calculându-se printr-o formulă fixă ce înmulțește cinci metri pătrați (valoarea de referință a contribuției) cu valoarea notarizată a terenului pe metru pătrat și cu numărul de apartamente din proiectul imobiliar. Astfel, o parte din costurile achiziției terenului și ale construcției școlilor noi vor fi acoperite de dezvoltatori, facilitând construirea unităților de învățământ aproape de locuințele familiilor, în special în zonele nordice precum Băneasa și Aviației, unde cererea de școli publice a crescut semnificativ odată cu explozia proiectelor rezidențiale. Această inițiativă evidențiază responsabilitatea comună a administrației locale și a dezvoltatorilor în asigurarea infrastructurii educaționale, contribuind astfel la un mediu urban bine echilibrat și prietenos pentru locuitori în Sectorul 1 al Capitalei.

Sectorul 1 din București obligă dezvoltatorii imobiliari să finanțeze construirea de școli noi

Primăria Sectorului 1 impune dezvoltatorilor să contribuie financiar la construirea școlilor primare

Locuitorii Sectorului 1 din București vor beneficia de mai multe școli primare în următorii ani, ca urmare a unei decizii recente adoptate de Consiliul Local. Conform noilor reglementări anunțate pe 31 octombrie de Primăria Sectorului 1 și preluate de Profit.ro, dezvoltatorii imobiliari care ridică ansambluri rezidențiale în această zonă vor fi obligați să finanțeze, parțial, construcția unor școli elementare în cartierele unde lipsesc unități de învățământ public la o distanță de maximum un kilometru.

Această măsură intervine ca răspuns la accelerarea ritmului de dezvoltare urbană în zone precum Băneasa și Aviației, unde cererea pentru locuințe noi a crescut semnificativ, dar infrastructura educațională nu a ținut pasul cu expansiunea. Consilierii locali au votat această inițiativă pentru a asigura o creștere urbană echilibrată și pentru a evita supraaglomerarea școlilor existente, care deja resimt presiunea unui număr tot mai mare de elevi.

Cum funcționează noua contribuție a dezvoltatorilor?

Potrivit noii reglementări, fiecare dezvoltator trebuie să plătească o sumă calculată printr-o formulă clară și transparentă: se iau în calcul 5 metri pătrați – valoarea de referință a contribuției – care se înmulțește cu prețul pe metru pătrat al terenului, stabilit printr-un act notarial, iar apoi se înmulțește cu numărul total de apartamente din proiectul imobiliar. Astfel se obține suma pe care dezvoltatorul o va contribui la cheltuielile pentru achiziția terenului și pentru construirea unor noi unități școlare.

Reprezentanții primăriei au explicat că această metodă este menită să implice direct dezvoltatorii în responsabilitatea de a livra nu doar locuințe, ci și infrastructură educațională adecvată pentru noile comunități formate. „Primăria Sectorului 1 va putea astfel să ridice școli în proximitatea locuințelor, asigurând condiții optime pentru copii și familiile lor, iar dezvoltatorii vor contribui la răspunderea comună privind infrastructura esențială din cartiere,” a declarat administrația locală.

Impactul asupra dezvoltării urbane din Sectorul 1

Sectorul 1 este cunoscut ca fiind una dintre cele mai dezvoltate și dens populate zone ale Capitalei. Prin această decizie, se dorește prevenirea unor probleme serioase legate de calitatea vieții, precum supraaglomerarea școlilor sau deplasările lungi ale elevilor către unități îndepărtate. În același timp, se urmărește stimularea unei dezvoltări urbane sustenabile și responsabile, în care proiectele rezidențiale vin la pachet cu facilități publice necesare.

Zonele nordice ale sectorului, în special Băneasa și Aviației, au fost afectate în ultimii ani de un boom imobiliar, iar lipsa spațiilor dedicate educației a devenit tot mai accentuată. Măsura adoptată va permite autorităților să contracareze această situație, asigurând totodată un cadru educațional adecvat pentru generațiile tinere care locuiesc în aceste cartiere.

Concluzii

Decizia Sectorului 1 de a impune o contribuție financiară obligatorie dezvoltatorilor pentru construirea școlilor primare reflectă o abordare inovatoare și responsabilă în gestionarea creșterii urbane. Implicarea mediului privat în dezvoltarea infrastructurii publice esențiale este un pas important pentru echilibrarea nevoilor comunității cu presiunile generate de expansiunea imobiliară.

Astfel, Bucureștiul începe să contureze un model de dezvoltare urbană în care creșterea cantitativă este susținută de investiții calitative în educație, pentru un viitor care să reflecte nu doar un număr mai mare de locuințe, dar și o calitate superioară a vieții locuitorilor săi.


Foto: Cateyeperspective/Dreamstime.com
Povestire realizată de iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.