Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Scădere semnificativă a românilor care caută locuri de muncă în străinătate

Redacția•13 noiembrie 2025
Scădere semnificativă a românilor care caută locuri de muncă în străinătate

Pe scurt

Numărul românilor care caută un loc de muncă în străinătate a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, conform datelor recente furnizate de platforma de recrutare online eJobs. În 2025, au fost depuse doar 106.000 de candidaturi pentru joburi din afara țării, reprezentând doar 1,1% din totalul de 9,8 milioane de cereri de angajare. Deși angajatorii străini au publicat 29.000 de posturi, fiecare ofertă a primit în medie doar 3,7 aplicații, în contrast puternic cu cele 35 de candidaturi primite pentru joburile din România. Bogdan Badea, CEO eJobs, subliniază că, în timp ce interesul pentru muncă este în creștere, această tendință se observă doar pentru locurile de muncă interne, inclusiv cele cu muncă de la distanță, pe când oportunitățile în străinătate nu mai atrag la fel ca înainte, chiar dacă salariile externe pot fi de trei până la patru ori mai mari. Vârful interesului pentru joburi în străinătate a fost în 2022, cu 154.000 de aplicații, dar de atunci numărul a scăzut constant. Cele mai atractive destinații rămân Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria, în timp ce Regatul Unit și Italia au pierdut popularitate după Brexit, iar Spania se menține pe locul nouă. De asemenea, cererea cea mai mare este pentru muncitori calificați, urmați de absolvenți universitari și muncitori necalificați, cu studenții fiind cei mai puțin interesați. În funcție de vârstă, majoritatea candidaților au între 25 și 35 de ani. Domeniile cele mai căutate includ retail, transport și logistică, turism, industria alimentară, call center și servicii. Datele oferite de instrumentul Salario indică salarii nete lunare pentru românii care lucrează în străinătate, cum ar fi aproximativ 3.000 euro pentru șoferi, 4.000 euro pentru bucătari și între 2.200 și 3.500 euro pentru construcții. În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi, dintre care 1.500 sunt în străinătate, iar platforma rapidă iajob.ro oferă încă 7.000 de oferte de muncă. Această scădere a interesului pentru joburile externe marchează o schimbare importantă pe piața muncii românești, reflectând preferințele tot mai mari ale candidaților pentru oportunități locale și pentru munca flexibilă de acasă.

Scădere semnificativă a românilor care caută locuri de muncă în străinătate

eJobs Raportează o Scădere Pronunțată a Românilor Care Caută Locuri de Muncă în Străinătate

Conform datelor recente furnizate de eJobs, una dintre cele mai importante platforme online de recrutare, numărul românilor interesați să lucreze în străinătate a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Până în prezent, în 2025, au fost înregistrate doar 106.000 de candidaturi pentru joburi din afara țării, dintr-un total de 9,8 milioane de aplicații, ceea ce reprezintă doar 1,1% din cererile totale de angajare.

Pe parcursul acestui an, angajatorii din străinătate au publicat 29.000 de posturi vacante, iar fiecare dintre acestea a primit în medie doar 3,7 candidaturi, în comparație cu aproximativ 35 de aplicații pentru fiecare anunț de joburi locale, după cum arată datele eJobs.

Bogdan Badea, CEO eJobs, explică această tendință: „Într-un context marcat de un interes foarte mare pentru obținerea unui loc de muncă, observăm o creștere a numărului de aplicații, însă aceasta se concentrează exclusiv pe joburile din România, atât cele care necesită prezență fizică la birou, cât și pozițiile remote care pot fi realizate de acasă. Interesul pentru joburile din afara țării nu mai urmează aceeași traiectorie.”

Deși salariile mai mari rămân un factor motivant important pentru candidații care aplică în țară, perspectiva emigrării pentru muncă nu mai este la fel de atractivă, chiar dacă remunerațiile în alte state pot fi de trei până la patru ori mai mari față de cele din România.

Cel mai mare interes pentru joburile în străinătate a fost înregistrat în 2022, când au fost depuse 154.000 de aplicații. Din 2023 încolo, cifrele au scăzut constant, ajungând la 106.000 în 2025.

Destinațiile preferate rămân Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria. Marea Britanie, care a fost printre principalele opțiuni, a pierdut mult teren după Brexit, iar Italia a înregistrat de asemenea o scădere semnificativă a interesului. Spania se menține constantă pe locul nouă în topul destinațiilor.

Conform observațiilor lui Bogdan Badea, cererea cea mai mare vine din partea muncitorilor calificați, urmați de absolvenții universitari și apoi de muncitorii necalificați, în timp ce studenții sunt cei mai puțin interesați de joburi în străinătate. Din punct de vedere al grupelor de vârstă, cei mai mulți candidați activează între 25 și 35 de ani, urmați de categoria 18-24 și apoi de cei între 36 și 45 de ani, în timp ce aplicanții peste 45 de ani reprezintă cea mai mică categorie.

Cele mai căutate domenii pentru joburile peste hotare includ comerțul cu amănuntul, transportul și logistica, turismul, industria alimentară, centrele de apel și sectorul serviciilor.

Conform datelor oferite de Salario, instrumentul de comparație a salariilor dezvoltat de eJobs, românii care muncesc în străinătate pot câștiga lunar, net, în jur de 3.000 de euro ca șoferi, 4.000 de euro ca bucătari, între 2.200 și 3.500 de euro în construcții, iar curierii pot ajunge la circa 2.000 de euro.

Momentan, pe platforma eJobs.ro sunt disponibile aproximativ 24.000 de locuri de muncă, dintre care circa 1.500 sunt joburi în străinătate. În plus, pe iajob.ro, platforma rapidă de angajare a eJobs, sunt listate încă 7.000 de locuri de muncă.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Locuri de muncă în străinătate

Foto: Fizkes / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.