Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Salariul mediu net în România scade real cu 4,2% anual în trimestrul III 2025

Redacția•13 noiembrie 2025
Salariul mediu net în România scade real cu 4,2% anual în trimestrul III 2025

Pe scurt

Salariile nete medii din România au înregistrat o creștere modestă de doar 4,6% anual în trimestrul al treilea din 2025, ajungând la 5.499 RON (circa 1.075 euro), marcând o încetinire semnificativă față de creșterile de 7,6% din trimestrul al doilea și 9,7% din primul trimestru, după creșteri double-digit în 2024, conform datelor INS. Inflatia ridicată de 9,2% în aceeași perioadă a transformat această creștere nominală într-o contracție reală a salariului mediu net de 4,2%, evidențiind presiunile inflaționiste asupra puterii de cumpărare a angajaților. În sectoarele bugetare — administrație publică, educație și sănătate — salariile au stagnat sau au scăzut nominal cu 0%-2% și în termeni reali cu 9%-11%, după ce guvernul a decis înghețarea salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024, măsură prelungită până la sfârșitul lui 2026, ceea ce va impacta sever veniturile angajaților publici, mai ales că prețurile vor continua să crească cu cel puțin 5% până la finalul lui 2026. În sectorul privat, majorările salariale sunt și ele estimate să se tempereze la doar 6% în 2026, după creșteri de 7,5% în 2025 și 10,4% în 2024, potrivit raportului PayWell 2025 al PwC. Această evoluție reflectă atât încetinirea creșterii economice, cât și prudența crescândă a mediului privat față de incertitudinile pieței, anunțând o stagnare a câștigului salarial real după avansul considerabil din 2024. Astfel, în ciuda creșterilor nominale, impactul inflației face ca, în realitate, puterea de cumpărare a românilor să scadă, mai ales în sectorul bugetar, subliniind provocările economice și sociale cu care se confruntă România în perioada următoare.

Salariul mediu net în România scade real cu 4,2% anual în trimestrul III 2025

Salariile nete medii din România scad în termeni reali cu 4,2% în trimestrul III 2025

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net în România a înregistrat o creștere nominală modestă de doar 4,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 5.499 lei (aproximativ 1.075 euro) în trimestrul trei al anului 2025 (T3). Această creștere este vizibil încetinită față de ritmurile din trimestrele anterioare, când în trimestrul doi s-a raportat un avans de 7,6%, iar în primul trimestru de 9,7%. În 2024, majorarea salariilor atinsese chiar un ritm de două cifre, însă creșterea inflației, care a ajuns la 9,2% anual în T3 2025, a transformat această evoluție nominală pozitivă într-o scădere reală a puterii de cumpărare a salariului mediu, situată la 4,2%.

În termeni de euro, salariile nete din România au continuat să crească, dar într-un ritm mult mai lent – cu 2,1% comparativ cu anul trecut în T3 2025. Această creștere este apropiată de nivelul inflației din zona euro, evidențiind o situație similară din punct de vedere al puterii de cumpărare în moneda unică europeană.

Sectorul bugetar: stagnare și scădere reală severă a veniturilor

În sectoarele dominate de instituțiile publice – administrație, învățământ și sănătate – salariile medii nete au înregistrat o contracție nominală între 0% și 2%, iar în termeni reali pierderile au fost mult mai serioase, situându-se între 9% și 11% în trimestrul trei. Această situație este direct legată de decizia guvernului de a îngheța salariile în sectorul bugetar la nivelul din noiembrie 2024. Măsura a fost prelungită până la finalul anului 2026, fapt ce va avea un impact negativ important asupra veniturilor angajaților publici.

Deși inflația ar urma să se tempereze în următoarele trimestre, după șocul puternic din lunile iulie și august 2025, prețurile de consum sunt așteptate să crească cu cel puțin 5% până la sfârșitul lui 2026. Astfel, ajustarea reală a salariilor din sectorul public s-ar putea traduce într-o scădere cumulative de aproximativ 15%, afectând astfel considerabil puterea de cumpărare a angajaților din acest segment.

Situația în sectorul privat: creștere moderată a salariilor

În sectorul privat, creșterea salariilor este și ea așteptată să încetinească. Conform raportului PayWell 2025 realizat de PwC, avansul salariilor medii în acest sector ar urma să se situeze în jurul valorii de 6% în 2026, după ce în 2025 s-a înregistrat o creștere de 7,5% și în 2024 de 10,4%. Această temperare a ritmului de creștere reflectă o economie aflată în încetinire și un sector privat tot mai precaut în fața incertitudinilor pieței.

În termeni de inflație, media anuală a fost de 5,5% în 2024 și este estimată să fie ușor mai mare în 2025, urmând să se atenueze abia în 2026. Astfel, avantajele reale considerabile ale salariilor din 2024 au fost, în mare parte, anulate în 2025 și nu se anticipează o revenire a creșterilor reale în anul următor.

Concluzii

Datele recente indică o tendință clară de încetinire a creșterii salariilor în România, influențată puternic de inflația ridicată și de condițiile economice interne și externe tot mai complexe. Sectorul public va simți puternic impactul înghețării veniturilor, iar sectorul privat adoptă o atitudine de prudență în contextul unui mediu economic dificil. Astfel, angajații din întreaga țară se confruntă cu o scădere efectivă a puterii de cumpărare, care probabil va persista până spre sfârșitul anului 2026.

Foto: Aaron Amat / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.