Știri naționale și internaționale

Salariile din România scad cu 5% real anual pentru a treia lună consecutiv în octombrie

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Salariile nete medii din România au crescut cu 4,3% în octombrie 2025 comparativ cu perioada similară a anului precedent, însă această creștere nominală a fost anihilată de o inflație ridicată de 9,76%, rezultând astfel o scădere reală a puterii de cumpărare cu 5% pentru a treia lună consecutiv. În termeni reali, salariile au revenit la nivelurile de la sfârșitul anului 2023, după o perioadă cu valori temporar mai ridicate în 2024, iar trendul negativ se va menține probabil în următoarele două-trei trimestre până când inflația va scădea. În euro, salariul net mediu a crescut nominal cu doar 1,9% față de anul precedent, până la 1.080 euro, valoare depășită totuși de inflația de 2,1% din zona euro. Blocarea salariilor în sectorul bugetar până cel puțin în 2026 și creșterile modeste de salarii din sectorul privat, influențate de perspective economice pesimiste, au contribuit la încetinirea ritmului de majorare a veniturilor. Cu toate acestea, anumite industrii precum extracția de petrol și gaze, rafinarea petrolului și producția de băuturi și tutun au înregistrat creșteri salariale de peste 10% anual, înregistrând avansuri reale pozitive. În contrast, salariile din domenii dominate de instituții bugetare au scăzut, precum în educație (-2,6%, salariu mediu de 5.800 RON) și administrație publică și apărare (-2,2%, salariu mediu de 7.000 RON). În sănătate și asistență socială salariul net mediu a crescut nominal doar cu 1%, marcând o performanță negativă în termeni reali. Sectorul transportului pe apă a înregistrat o scădere drastică a veniturilor cu aproape 14% față de anul anterior, după o cerere temporară de forță de muncă pe portul Constanța și Dunăre, care a scăzut odată cu redirecționarea comerțului exterior al Ucrainei către propriile porturi. Sectorul financiar a avut o creștere salarială remarcabilă, de 23% anual, ajungând la 7.000 RON, deși sub nivelurile din prima parte a anului. Cele mai mari salarii se regăsesc în IT, cu o medie de 11.800 RON (+2,3% anual), urmate de angajații din transportul aerian, extracția și rafinarea petrolului, cu salarii medii în jur de 10.700 RON. Această situație reflectă un peisaj economic mixt, cu sectoare tradiționale afectate de stagnare și inflație, dar și domenii industriale și financiare în continuă dezvoltare salarială.

Salariile în România au scăzut cu 5% în termeni reali pentru a treia lună consecutivă în octombrie

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), salariul mediu net din România a crescut cu 4,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în luna octombrie 2025. Însă, această majorare nominală a fost rapid anihilată de o inflație ridicată, care a atins 9,76% anual, determinând astfel o scădere reală a puterii de cumpărare a salariilor cu aproximativ 5% față de aceeași lună a anului precedent. Aceasta este a treia lună consecutivă în care salariile reale se contractă cu un ritm similar, iar experții anticipează că această tendință va persista cel puțin pentru următoarele două până la trei trimestre, până când inflația va începe să scadă.

Evoluția salariilor în euro și influența inflației europene

În termeni nominali exprimați în euro, salariul mediu net a crescut ușor, cu 1,9% comparativ cu octombrie 2024, ajungând la circa 1.080 euro. Totuși, această creștere a fost și ea depășită de inflația din zona euro, care a înregistrat un avans de 2,1% anual. Astfel, în condițiile actuale de piață, chiar și majorările salariale exprimate în moneda europeană nu reușesc să asigure o creștere reală a veniturilor.

Contextul mai larg: salariile reale s-au întors la nivelul finalului lui 2023

Dintr-o perspectivă mai largă, salariile reale din România au revenit la valorile de la finele anului 2023, după ce în prima parte a lui 2024 au înregistrat creșteri temporare. Ritmul mai lent al majorărilor salariale nominale a fost influențat în special de blocarea salariilor în sectorul bugetar până în 2025, cu probabilitate de prelungire până în 2026. Pe de altă parte, creșterile salariale din sectorul privat au fost mai puține și mai moderate, reflectând o perspectivă economică sumbră.

Sectore cu salarii în creștere și sectoare în scădere

Chiar dacă majoritatea salariilor au stagnat sau au scăzut în termeni reali, există anumite sectoare unde veniturile continuă să crească cu o rată pozitivă. Este vorba despre industrii precum extracția de petrol și gaze, rafinarea țițeiului, precum și fabricarea băuturilor și a tutunului. În aceste domenii, salariile medii au înregistrat creșteri anuale de peste 10% în octombrie, asigurând astfel un avans real.

În opoziție, domeniile dominate de instituțiile bugetare au avut salarii în scădere nominală și reală. De exemplu, salariile din educație au scăzut cu 2,6% comparativ cu anul trecut, cifrându-se în jurul valorii de 5.800 lei lunar. De asemenea, în administrația publică și apărare salariile au coborât cu 2,2%, la un nivel mediu de aproximativ 7.000 lei. Sectoarele sănătății și asistenței sociale au cunoscut o creștere nominală modestă de doar 1% (în jur de 5.350 lei), însă aceasta este insuficientă pentru a contracara inflația, marcând o scădere reală a salariilor.

Un caz aparte este sectorul transportului pe apă, unde veniturile au suferit o cădere abruptă de aproape 14% anual, ajungând la aproximativ 4.700 lei. Această scădere vine după o creștere temporară cauzată de cererea suplimentară de forță de muncă în portul Constanța și pe Dunăre, care a revenit la normal odată cu redirecționarea comerțului exterior de către Ucraina către porturile sale proprii.

Salarii excepționale în sectorul financiar și al serviciilor IT

Sectorul financiar se remarcă printr-o creștere spectaculoasă a salariilor, cu un avans de 23% față de anul precedent, salariul mediu în acest domeniu ajungând la 7.000 lei, deși acesta rămâne sub valori atinse în prima jumătate a anului 2025. Cel mai bine plătiți angajați sunt cei din sectorul serviciilor IT, cu un salariu mediu de 11.800 lei, care a crescut cu 2,3% față de octombrie 2024. De asemenea, angajații din domeniile transportului aerian, extracției de petrol și gaze, precum și rafinării, înregistrează salarii medii de aproximativ 10.700 lei lunar.

În concluzie, pe fondul unei inflații în continuă creștere, salariile în România dau semne clare că puterea lor de cumpărare se erodează, iar această tendință nu pare să se schimbe în viitorul apropiat. Cu toate acestea, sectorul privat și cel financiar reușesc să ofere unele creșteri salariale semnificative, în timp ce angajații din sectorul public și transporturi se confruntă cu scăderi sau stagnări.

Foto: Aaron Amat/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.