Știri naționale și internaționale

Rusia rămâne o amenințare, Europa trebuie să-și întărească apărarea

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat, după Summitul Flancului Estic de la Helsinki, că Rusia va rămâne o amenințare de securitate pentru Europa chiar și în cazul încheierii unui acord de pace în războiul din Ucraina, motiv pentru care țările europene trebuie să își mențină calmul, dar să întărească capacitățile de apărare prin investiții sporite și o coordonare mai strânsă în cadrul NATO și Uniunii Europene. Discuțiile la nivelul summitului s-au concentrat pe operaționalizarea programelor existente, în special cele ale UE, care oferă finanțări importante, marcând începutul unui proces ce va continua cu implicarea miniștrilor apărării și consilierilor în securitate națională. Președintele a evidențiat tranziția Flancului Estic dintr-un concept abstract într-o componentă concretă a programelor europene și a reafirmat prioritățile României de a-și proteja interesele naționale, exprimând încrederea că țara va valorifica noile oportunități europene, precum programul SAFE, ce sprijină dezvoltarea capabilităților militare și a industriei de apărare românești. Nicușor Dan a reamintit angajamentul european luat la summitul NATO din vara trecută de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5%, plus 1,5% din PIB până în 2035, precum și existența unui program de achiziții militare care se întinde până în 2040, integrat în SAFE. El a subliniat intenția guvernului de a utiliza fondurile din noul Cadru Financiar Multianual, începând cu 1 ianuarie 2028, în special în sectorul apărării, și de a evita întârzierile din ciclurile anterioare de finanțare UE. Într-o postare pe Facebook, președintele a evidențiat rolul central al Flancului Estic în securitatea europeană și importanța consolidării capacităților de apărare, protejării cetățenilor și descurajării agresiunilor prin cooperare strânsă între UE și NATO, inclusiv în formatul București 9. Totodată, Dan a accentuat importanța strategică a Mării Negre și a propus înființarea unui Hub de Securitate Maritimă în cadrul strategiei regionale a UE, menționând că mobilitatea militară, conectivitatea nord-sud și legăturile cu Ucraina și Republica Moldova sunt vitale pentru apărare, România reafirmându-și sprijinul ferm pentru Moldova. Astfel, România se poziționează activ în consolidarea securității europene în fața amenințărilor persistente ale Rusiei, prin angajament financiar, diplomatic și strategic.

Președintele României: Rusia va rămâne o amenințare, Europa trebuie să-și întărească apărarea

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că Rusia va continua să reprezinte o amenințare la adresa securității europene, chiar și în eventualitatea unei înțelegeri de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. După încheierea summitului Flancului Estic, desfășurat la Helsinki, șeful statului a subliniat necesitatea ca țările europene să rămână vigilente, să adopte o atitudine calmă, dar să sporească capacitățile de apărare prin investiții susținute și o cooperare mai strânsă în cadrul NATO și Uniunii Europene.

Discuții concentrate pe implementarea programelor existente în NATO și UE

La reuniunea din Finlanda, atenția a fost îndreptată către găsirea unor modalități concrete de a pune în aplicare programele deja existente în structurile NATO și, în mod special, ale Uniunii Europene, care dispune de fonduri considerabile pentru acest demers. Summitul a reunit statele membre ale Flancului Estic care fac parte atât din UE, cât și din NATO, marcând astfel începutul unui proces ce va continua la nivelul miniștrilor apărării și consilierilor în domeniul securității naționale.

Președintele Dan a punctat importanța coordonării măsurilor în contextul situației dinamice din Ucraina și a evidențiat cum conceptul abstract de „Flanc Estic” a căpătat în prezent forma unor programe europene concrete, integrate în politica de apărare regională.

Prioritatea României: reprezentarea intereselor naționale și accesarea oportunităților europene

În continuare, liderul român a subliniat că obiectivul principal al României este să-și asigure o reprezentare adecvată a intereselor naționale și și-a exprimat încrederea că țara noastră va putea valorifica oportunitățile viitoare oferite de Uniunea Europeană. Un exemplu concret în acest sens este programul SAFE, prin care au fost sprijinite atât capacitățile militare, cât și dezvoltarea industriei de apărare autohtone.

Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, Nicușor Dan a afirmat: „În urma evaluărilor comune, chiar dacă războiul din Ucraina s-ar încheia printr-un acord de pace – lucru pe care ni-l dorim cu toții –, amenințarea reprezentată de Rusia va persista. Ca răspuns, trebuie să rămânem calmi, dar să investim în apărare. Așa procedează țările europene”.

Angajamente clare pentru creșterea cheltuielilor de apărare

Președintele a reamintit că, la summitul NATO din vara anului trecut, s-a decis creșterea bugetului alocat apărării și cheltuielilor conexe până la 3,5% plus 1,5% din PIB până în 2035, un obiectiv pe care România îl va respecta cu fermitate. „De asemenea, dispunem de un program de achiziții militare care se va întinde până în 2040. Partea esențială a acestuia este inclusă în SAFE, iar participarea noastră la această reuniune arată intenția clară de a valorifica și alte programe europene, fiind pregătiți pentru 1 ianuarie 2028, când va debuta noul Cadru Financiar Multianual, moment în care vor fi disponibile fonduri pentru România”, a adăugat șeful statului.

Guvernul este decis să utilizeze programul SAFE în următorii doi ani și dorește să înceapă cheltuielile imediat de la începutul ciclului noului cadru financiar, spre deosebire de perioadele anterioare când alocările bugetare s-au demarat cu întârziere, inclusiv în sectorul apărării.

Concluzii și perspective strategice

Într-o postare recentă pe Facebook, Nicușor Dan a reiterat că acțiunile Rusiei constituie o amenințare gravă pentru regiune, iar reuniunea de la Helsinki a subliniat rolul central al Flancului Estic în securitatea europeană. Discuțiile au vizat consolidarea capacităților de apărare, protecția cetățenilor și descurajarea agresiunilor printr-o cooperare strânsă între UE și NATO, inclusiv în cadrul formatelor precum București 9.

Președintele a mai evidențiat importanța strategică a Mării Negre, menționând propunerea României de a găzdui un Centru Regional pentru Securitate Maritimă, parte a strategiei regionale a Uniunii Europene. Totodată, mobilitatea militară, conectivitatea nord-sud și legăturile cu statele vecine, Ucraina și Republica Moldova, sunt elemente cheie pentru o apărare eficientă, România reafirmându-și sprijinul constant pentru Republica Moldova.

Irina Marica
email irina.marica@romania-insider.com

Foto: Facebook/Nicușor Dan

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.