Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Romgaz România ar putea depune o ofertă fermă pentru Azomureș până la sfârșitul anului, după finalizarea due diligence-ului final

Redacția18 noiembrie 2025
Romgaz România ar putea depune o ofertă fermă pentru Azomureș până la sfârșitul anului, după finalizarea due diligence-ului final

Pe scurt

Producătorul de gaze controlat de stat, Romgaz (BVB: SNG), intenționează să depună o ofertă fermă pentru achiziția combinatului de îngrășăminte Azomureș până la sfârșitul anului, condiționat de confirmarea fezabilității financiare, juridice și operaționale prin etapa finală a due diligence-ului, conform declarației Gabrielei Mareș, Director relații internaționale și fonduri europene Romgaz, în cadrul teleconferinței pentru rezultatele T3 2025. Romgaz desfășoară în paralel două audituri aprofundate: unul tehnic, economic și de mediu, și unul juridic, realizate de consultanți diferiți, cu primele rapoarte intermediare așteptate săptămâna aceasta. Azomureș, cel mai mare producător român de îngrășăminte, a fost închis la sfârșitul lui 2023 din cauza costurilor ridicate cu gazul și volatilitatea pieței, iar preluarea sa de către Romgaz este considerată strategică, deoarece gazul natural reprezintă circa 70% din costurile de producție a îngrășămintelor cu azot. O unitate integrată vertical, în care Romgaz ar asigura gazul iar Azomureș producția de îngrășăminte, ar putea stabiliza costurile, crește competitivitatea și diminua dependența României de importurile de îngrășăminte. Această achiziție se aliniează cu strategia Romgaz pe termen lung în upstream, fiind co-dezvoltator al proiectului Neptun Deep, ce va începe exploatarea în 2027, oferind posibilitatea direcționării producției din Marea Neagră spre consum intern industrial, consolidând securitatea energetică națională și susținând un consumator industrial major. Romgaz a raportat un profit net de 2,43 miliarde RON (480 milioane EUR) pentru primele nouă luni ale anului, în creștere cu 7% față de anul precedent, susținut de o producție stabilă de hidrocarburi de 23,96 milioane boe (+0,6% y/y). Capitalizarea de piață a companiei a atins 39 miliarde RON (8 miliarde EUR), prețul acțiunilor urcând cu 84% anual, iar randamentul dividendului din profitul 2024 este de 1,5%. Această potențială tranzacție marchează un pas important pentru integrarea verticală în sectorul energiei și agriculturii din România, având impact major asupra competitivității și securității alimentare a țării.

Romgaz România ar putea depune o ofertă fermă pentru Azomureș până la sfârșitul anului, după finalizarea due diligence-ului final

Romgaz ar putea depune o ofertă fermă pentru preluarea Azomureș până la sfârșitul anului, după finalizarea diligence-ului

Producătorul de gaze de stat Romgaz (BVB: SNG) intenționează să formuleze o ofertă obligatorie pentru achiziționarea combinatului de îngrășăminte Azomureș până la finele acestui an, în condițiile în care etapele finale ale procesului său de due diligence vor valida fezabilitatea financiară, juridică și operațională a tranzacției. Această actualizare a fost comunicată de Gabriela Mareș, Director Relații Internaționale și Fonduri Europene în cadrul Romgaz, în timpul teleconferinței de prezentare a rezultatelor pe trimestrul al treilea din 2025, conform Ziarului Financiar.

În prezent, Romgaz desfășoară două tipuri de due diligence în paralel: unul tehnic, economic și de mediu, realizat de un consultant specializat, respectiv un audit juridic condus de un alt consultant. Primele rapoarte preliminare sunt așteptate să apară în această săptămână, după care Romgaz va analiza concluziile și va pregăti evaluările finale. În cazul în care acestea confirmă viabilitatea preluării, compania are în plan să înainteze o ofertă fermă până la sfârșitul anului.

Azomureș, combinatul de îngrășăminte cu cea mai mare tradiție din România, este închis din toamna lui 2023, ca urmare a prețurilor ridicate la gaze și a instabilității pieței. Reprezentanții industriei consideră că o preluare de către Romgaz are sens strategic, având în vedere că gazul natural reprezintă aproximativ 70% din costurile de producție ale îngrășămintelor azotoase.

O integrare verticală – în care Romgaz ar furniza gazul, iar Azomureș ar produce îngrășămintele – ar putea contribui la stabilizarea costurilor de producție, la creșterea competitivității și la reducerea dependenței aproape totale a României de importurile de îngrășăminte, apărută după oprirea activității combinatului.

Această achiziție se aliniază, de asemenea, strategiei pe termen lung downstream a Romgaz. Compania este co-dezvoltator al proiectului offshore Neptun Deep, care este programat să înceapă producția în 2027. O parte din producția viitoare din Marea Neagră ar putea fi direcționată către consumul industrial intern, întărind astfel securitatea energetică a României și asigurând un consumator industrial consistent.

În primele nouă luni ale anului, Romgaz a raportat un profit net de 2,43 miliarde de lei (aproximativ 480 milioane de euro), marcând o creștere anuală de 7%, susținută de o producție stabilă de hidrocarburi de 23,96 milioane boe (echivalent petrol, în creștere cu 0,6% față de anul precedent). Capitalizarea bursieră a companiei a atins 39 miliarde de lei (echivalentul a 8 miliarde de euro), iar prețul acțiunilor a crescut cu 84% în ultimele 12 luni. Randamentul dividendelor aferent distribuției de profit pentru 2024 a fost de 1,5%.

Aceasta mișcare a Romgaz reprezintă un pas important în consolidarea industriei energetice și chimice din România, dar și un răspuns strategic la provocările generate de fluctuațiile prețurilor la gaze și dependența externă de produsele chimice esențiale pentru agricultură.

Foto: Inquam Photos/Adel-Al Haddad
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.