Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Romgaz amână proiectele de captare a carbonului până la dovedirea fezabilității acestora în România

Redacția•20 noiembrie 2025
Romgaz amână proiectele de captare a carbonului până la dovedirea fezabilității acestora în România

Pe scurt

Romgaz, compania de stat din România, amână investițiile în proiectele de captare și stocare a carbonului (CCS) până când acestea vor fi dovedite fezabile din punct de vedere tehnic, economic și comercial, a declarat Gabriela Trâmbițaș, directorul financiar al companiei, în cadrul unei conferințe cu analiști după publicarea rezultatelor financiare pe trimestrul al treilea. În octombrie, Romgaz a anunțat că a inițiat o acțiune directă împotriva Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea unei decizii care îl obligă să asigure o capacitate de stocare a dioxidului de carbon de 4 milioane de tone pe an până în 2030, costurile estimate pentru această capacitate situându-se la câteva sute de milioane de euro. În prezent, Romgaz evaluează potențialul tehnic pentru a determina dacă este posibilă crearea acestei capacități de stocare, însă, indiferent de decizia CJUE, compania va investi doar dacă proiectele se vor dovedi viabile tehnic, economic și comercial. Această poziție vine în contextul Regulamentului (UE) 2024/1735, cunoscut și ca regulamentul NZIA, care impune producătorilor de petrol și gaze din UE să asigure o capacitate totală de stocare CO2 de 50 milioane de tone pe an până în 2030, România având o cotă de 10,25 milioane de tone CO2 anual, dintre care Romgaz este responsabil pentru 4,12 milioane de tone. Alți jucători importanți pe piața românească cu astfel de obligații sunt OMV Petrom și Black Sea Oil and Gas (BSOG). Astfel, Romgaz își asumă o abordare precaută și realistă în privința captării și stocării carbonului, prioritizând fezabilitatea și sustenabilitatea economică înainte de a continua investițiile majore în această direcție.

Romgaz amână proiectele de captare a carbonului până la dovedirea fezabilității acestora în România

Romgaz amână investițiile în proiecte de captare și stocare a carbonului până la confirmarea fezabilității

Romgaz, compania națională de gaze naturale din România, a anunțat că nu va realiza investiții în capacități de captare și stocare a carbonului (CCS) până când aceste proiecte nu vor dovedi că sunt fezabile din punct de vedere tehnic, economic și comercial. Declarația a fost făcută de Gabriela Trâmbițaș, directorul financiar al companiei de stat, în cadrul unei conferințe telefonice cu analiștii, după publicarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al treilea, potrivit informațiilor oferite de Cursdeguvernare.ro.

În luna octombrie, Romgaz a comunicat investitorilor că a inițiat o acțiune directă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva Comisiei Europene. Compania solicită anularea deciziei prin care este obligată să asigure o capacitate de stocare a dioxidului de carbon de 4 milioane de tone pe an, până în 2030. Romgaz estimează că investiția necesară pentru aceste capacități ar ajunge la câteva sute de milioane de euro.

În prezent, Romgaz evaluează potențialul tehnic pentru a stabili dacă este fezabil să dezvolte o astfel de capacitate de stocare. Totuși, indiferent de hotărârea Curții de Justiție a UE, compania nu intenționează să înceapă investiții majore. „Vom analiza și vom investi în astfel de proiecte doar în măsura în care vor confirma fezabilitatea tehnică, economică și comercială”, a subliniat Gabriela Trâmbițaș.

Această situație este legată de Regulamentul (UE) 2024/1735, denumit și regulamentul NZIA, completat de alte două acte normative a căror anulare este solicitată de Romgaz. Regulamentul impune producătorilor de petrol și gaze din Uniunea Europeană să asigure o capacitate de stocare a CO2 de 50 de milioane de tone anual până în 2030. România are o cotă de 10,25 milioane de tone anual, iar din aceasta, Romgaz trebuie să acopere o parte de 4,12 milioane de tone pe an.

Pe lângă Romgaz, și alte două companii din România au astfel de obligații: OMV Petrom și Black Sea Oil and Gas (BSOG).

Acțiunea Romgaz pe lângă Curtea de Justiție reflectă dificultățile și provocările cu care se confruntă companiile din sectorul energetic în implementarea proiectelor de captare și stocare a carbonului, care rămân scumpe și tehnic complexe.

Pe termen mediu și lung, capacitatea de a gestiona emisiile de carbon este esențială pentru respectarea obiectivelor climatice ale UE, însă România și companiile sale energetice își mențin poziția prudentă, având în vedere impactul economic și tehnologic.

Foto: Imquam Photos/Adel Al-Haddad

Contact redacție: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.