Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Românii vor întâmpina dificultăți economice în 2025, dar 2027 aduce speranțe, afirmă președintele

Redacția17 noiembrie 2025
Românii vor întâmpina dificultăți economice în 2025, dar 2027 aduce speranțe, afirmă președintele

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a declarat într-un interviu pentru Romania TV că situația economică a românilor s-a deteriorat față de acum șase luni, iar anul 2026 se anunță a fi unul dificil, însă există speranțe pentru o redresare începând cu 2027. Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar la 8,4% din PIB în 2025, ușor sub nivelul de 8,65% estimat pentru 2024, prin creșterea TVA-ului la 21%, majorarea unor taxe, liberalizarea pieței energiei și reducerea cheltuielilor publice. Deși aceste măsuri au evitat o retrogradare a României pe piețele financiare, ele au adus o inflație anuală ridicată de 9,8% în octombrie 2025, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra economiilor și investițiilor populației și a redus puterea reală de cumpărare a salariilor. Noul context fiscal introduce și o majorare a taxei pe proprietate începând cu 1 ianuarie 2026, iar incertitudinea legată de alte modificări fiscale a afectat negativ mediul de afaceri, punând frână angajărilor și investițiilor. Președintele a subliniat necesitatea acestor măsuri pentru a evita un cerc vicios al îndatorării și inflației masive, argumentând că fără acestea am fi putut ajunge la o inflație de 20-30%. Totuși, privirea spre viitor rămâne optimistă, Nicușor Dan afirmând că după anul 2026 economia României are perspective reale de creștere și stabilitate, în pofida provocărilor imediate cu care se confruntă cetățenii și mediul economic. Această analiză oferă o imagine clară și echilibrată asupra dificultăților economice actuale și a potențialelor oportunități pentru economia națională în următorii ani, fiind un punct de referință important pentru români și investitori.

Românii vor întâmpina dificultăți economice în 2025, dar 2027 aduce speranțe, afirmă președintele

Românii vor întâmpina dificultăți economice și în 2026, însă 2027 aduce speranță, spune președintele Nicușor Dan

Într-un interviu recent acordat Romania TV, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a subliniat că situația economică pentru români s-a deteriorat în ultimele șase luni și că anul 2026 se anunță a fi unul dificil din punct de vedere economic. Totuși, el a evidențiat că din 2027 încolo, perspectivele sunt mult mai optimiste pentru economia românească.

Guvernul României și-a propus pentru acest an un deficit bugetar de 8,4% din PIB, ușor sub pragul de 8,65% estimat pentru 2024. Pentru a gestiona această situație, au fost implementate o serie de măsuri: majorarea cotei TVA, creșterea unor alte taxe, liberalizarea pieței energetice și planificarea unei diminuări a cheltuielilor publice. Aceste acțiuni, deși nepopulare, au avut un efect pozitiv, ajutând România să evite o retrogradare în piețele financiare.

„Poate că lucrurile ar fi putut fi gestionate altfel,” a mărturisit Nicușor Dan, recunoscând complexitatea și dificultatea deciziilor luate. Prețul acestor măsuri a fost însă unul ridicat: rata anuală a inflației în România a ajuns la 9,8% în octombrie 2025, ceea ce a pus presiune suplimentară atât pe economiile populației, cât și pe investiții. Această creștere a prețurilor a condus la o scădere a puterii reale de cumpărare a salariilor.

Cu toate acestea, președintele a ținut să sublinieze că România ar fi putut traversa o situație mult mai gravă dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri. „Am fost nevoiți să intervenim deoarece România s-a finanțat prin fonduri de investiții și bănci, care au transmis mesajul clar că dacă deficitul nu se reduce, unii dintre ei vor retrage fondurile, iar alții vor cere dobânzi mai mari. Astfel, riscam să intrăm într-un cerc vicios, iar inflația, în loc să atingă 10%, ar fi putut escalada până la 20-30%,” a explicat Dan.

În ciuda dificultăților pe termen scurt, Nicușor Dan a transmis un mesaj de încurajare pentru viitor. Economia României dispune de anumite oportunități care pot stimula creșterea economică și progresul în următorii ani. „Anul 2026 va rămâne cu provocări majore, însă începând cu 2027, există toate premisele pentru o redresare și un avans al economiei românești,” a afirmat el.

Până atunci, românii trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care împovărarea fiscală se va accentua. Din 1 ianuarie 2026, va intra în vigoare o taxă pe proprietate majorată, ceea ce va afecta bugetele gospodăriilor. Mai mult, în vara anului curent, Guvernul a majorat TVA de la 19% la 21%, fapt ce a generat deja creșteri de prețuri în lanț și a amplificat presiunea asupra consumatorilor.

Perspectiva unor noi modificări fiscale a generat, de asemenea, o stare de incertitudine în mediul de afaceri local, ceea ce a dus la restricții în recrutări și la amânarea unor investiții importante.

În concluzie, deși drumul economic pentru 2026 este plin de obstacole, există motive reale să privim cu optimism spre anul 2027 și spre transformările pozitive pe care le poate aduce aceasta pentru România și cetățenii săi.


Sursa foto: Nicușor Dan (Facebook)
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.