Știri naționale și internaționale

Românii renunță la impulsivitate și vânează reduceri de Black Friday, conform studiilor.

Redacția•30 octombrie 2025

Pe scurt

Studiile recente relevează o schimbare semnificativă în comportamentul de cumpărare al românilor de Black Friday, indicând o tranziție de la achizițiile impulsive la planificare strategică. Conform sondajului Cargus realizat în rândul a 1.036 de respondenți urbani, șapte din zece români urmăresc online produsele dorite, iar 88% sunt preocupați în primul rând de prețul bunurilor. Românii folosesc acum perioada Black Friday mai mult pentru achiziții utile și planificate, astfel că 30.5% sunt încă atrași de reducerile mari, în timp ce 25.5% profită de această ocazie pentru a cumpăra articole amânate din cauza prețului. Categoriile preferate includ electronicele și electrocasnicele, dar în 2025, coșul mediu de cumpărături s-a diversificat, adăugând mai multe produse din modă și frumusețe. Un alt studiu, realizat de MKOR, arată că 93% dintre cumpărători își pregătesc o listă în avans, iar generația Z preferă o abordare hibridă, combinând cercetările online cu experiența în magazine fizice. De asemenea, aşteptările privind reducerile sunt mai ridicate, peste 85% dintre respondenți dorind reducerea prețurilor fără majorări artificiale pre-eveniment. Pentru mulți români, frica de a găsi produse reduse, dar fără stoc, și livrarea întârziată reprezintă principalele îngrijorări de Black Friday. Aproape 64% intenționează să cheltuiască sub 1.000 de RON, iar 44% sunt dispuși să aștepte până la șapte zile pentru livrare. Aceste schimbări demonstrează o maturizare a consumatorului român, care acum prioritizează valoarea reală și alegerea inteligentă față de frenezia achizițiilor impulsive. Studiul MKOR sugerează că retailerii ar trebui să investească în construirea încrederii și relevanței înainte de ziua evenimentului, având în vedere că românii cumpărători sunt acum mai strategici decât impulsivi, cu un accent pe creșterea stocurilor de produse reduse și a ofertei de articole esențiale.

Românii nu mai sunt impulsivi, dar vânează reducerile de Black Friday, arată studiile

Două studii recente despre obiceiurile de cumpărare ale românilor în legătură cu evenimentul anual Black Friday conturează o imagine complet diferită față de anii precedenți. Rezultatele indică faptul că românii au schimbat impulsivitatea cu o planificare strategică.

Conform ultimului sondaj realizat de Cargus printre 1.036 de respondenți urbani, șapte din zece români urmăresc produsele dorite online, iar aproape jumătate explorează și magazinele online specializate. Aproximativ 88% dintre cumpărători se concentrează în principal pe prețul produselor, urmat de costul de livrare (26%) și recenziile clienților (22%).

Pentru majoritatea românilor, Black Friday a devenit mai mult despre achiziții utile și planificate decât o goană după oferte aleatorii. Aproape o treime (30,5%) sunt încă atrași de reduceri mari, dar un sfert (25,5%) folosesc această perioadă pentru a cumpăra articole amânate anterior din cauza prețului, în timp ce 13% plănuiesc să achiziționeze necesități, iar 10% vor cumpăra cadouri de sărbători.

În ceea ce privește categoriile de produse, electronicele și electrocasnicele rămân alegeri de top pentru jumătate dintre respondenți, urmate de haine și accesorii (27%), produse pentru casă și grădină (20%), cosmetice și parfumuri (17%) și cărți și jucării (15%).

Pentru majoritatea cumpărătorilor (63,5%), coșmarul de Black Friday este să găsească reduceri mari, dar fără stoc disponibil. Aproape 20% se tem să nu primească produsul greșit, iar pentru 11% cel mai frustrant scenariu ar fi o întârziere a livrării până după Crăciun.

Românii înțeleg cât de aglomerată este perioada Black Friday pentru comercianții online și curieri. Aproape 44% spun că sunt dispuși să aștepte până la șapte zile pentru livrare, în timp ce 10% ar aștepta chiar mai mult dacă intervalul de timp este comunicat transparent la finalizarea comenzii. Pentru 9%, timpul de livrare este irelevant dacă reducerea este semnificativă. Pe de altă parte, 32% consideră că sunt acceptabile maximum trei zile, dar doar 15% ar plăti extra pentru o livrare rapidă sau în aceeași zi.

Dacă în anii trecuți Black Friday era adesea perceput ca o ocazie de a cumpăra cât mai multe produse la preț redus, 2025 găsește românii mai prudenți și mai conștienți din punct de vedere financiar, în contextul economic actual. Aproximativ patru din zece plănuiesc să cheltuie mai puțin decât în 2024, în timp ce alți 37% intenționează să mențină un buget similar.

Așteptările legate de reduceri sunt și ele în creștere. Peste 85% dintre respondenți se așteaptă la reduceri reale de preț, fără majorări artificiale înainte de eveniment. Mai mult, patru din zece speră la stocuri mai mari de produse reduse, în timp ce 35% caută mai multe oferte la produse de necesitate zilnică, nu doar la articole premium sau tehnologice.

"Black Friday nu mai este despre frenezia reducerilor, ci despre alegeri inteligente și valoare reală. Românii nu mai cumpără impulsiv; își selectează cu grijă comercianții și produsele, fiind mai conștienți de bugetele lor. Este un semn clar de maturitate a consumatorului", a declarat Belgin Bactali, CEO al Cargus.

Un alt studiu efectuat de agenția de cercetare de piață MKOR pe aproximativ 1.000 de respondenți, "Tendințele Consumatorilor de Black Friday 2025", confirmă că anul acesta consumatorii sunt mai strategici cu achizițiile lor de Black Friday.

Reducerea semnificativă a cumpărătorilor impulsivi este cea mai puternică descoperire a studiului. Un procent covârșitor de 93% dintre cei care intenționează să facă achiziții își pregătesc o listă în avans, începând procesul cu 3-4 săptămâni înainte. Principalul motivator este dorința de a achiziționa produse din lista personală de dorințe la un preț mai bun (53%), urmată de pragmatismul cumpărării cadourilor de Crăciun (31%).

"Era în care Black Friday era sinonim doar cu tehnologia și electrocasnicele a luat sfârșit. În 2025, coșul de cumpărături s-a diversificat dramatic, incluzând produse din 3,9 categorii diferite în medie (+1 față de 2024)", notează studiul. Electronicele și electrocasnicele sunt încă pe listă, dar produsele de modă și frumusețe și-au dublat prezența în intențiile de cumpărare.

În contrast cu studiul Cargus, MKOR evidențiază creșterea abordării hibride (online + offline) în ceea ce privește cumpărăturile. Aproximativ 39% dintre cumpărători preferă să achiziționeze articole în acest mod, o creștere determinată în principal de cumpărătorii din generația Z. Conform studiului, 56% dintre tinerii cu vârste între 18 și 28 de ani intenționează să combine canalele, folosind online-ul pentru cercetare și magazinele fizice pentru experiența testării produselor și gratificarea instantanee.

"Datele de anul acesta confirmă o maturizare a consumatorului român. Black Friday nu mai este un sprint, ci un maraton de planificare care începe cu 3-4 săptămâni înainte. Pentru comercianți, asta înseamnă că bătălia nu se mai duce doar pe preț în ziua Z, ci pe construirea relevanței și încrederii cu săptămâni înainte. Cine înțelege că vinde unui strateg și nu unui vânător impulsiv, va câștiga în 2025," a declarat Cori Cimpoca, Fondator al MKOR.

Totuși, pentru segmentul masiv de 28% dintre consumatorii indeciși, cheia conversiei este clară: valoarea reducerii. Pentru ei, o reducere substanțială ar transforma ezitarea în achiziție. Studiul arată că pragul psihologic care separă o ofertă obișnuită de o oportunitate reală se ridică la o reducere medie de 54%.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.