Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Românii consideră sistemul de sănătate suprasolicitat și deficitar

Redacția•25 noiembrie 2025
Românii consideră sistemul de sănătate suprasolicitat și deficitar

Pe scurt

Un studiu Ipsos realizat în 2025, ce a inclus 500 de români și 23.172 de persoane din 30 de țări, relevă o percepție negativă puternică asupra sistemului de sănătate din România: trei sferturi dintre cetățeni consideră că serviciile medicale sunt de calitate slabă, iar 70% îl văd ca fiind suprasolicitat și inaccesibil. Principalele probleme identificate sunt costurile ridicate ale tratamentelor (44%), birocrația excesivă (32%), accesul întârziat la servicii medicale (29%), deficitul de personal medical (26%) și calitatea scăzută a tratamentelor (25%). În percepția publică, cancerul (53%) și stresul (38%) sunt cele mai grave probleme de sănătate, urmate la distanță de sănătatea mintală, obezitate și consumul de droguri. Românii sunt mai preocupați de cancer și stres comparativ cu media globală, iar în privința obezității există o îngrijorare în creștere, 60% anticipând că aceasta va deveni o problemă majoră în viitor. Totodată, 30% au auzit despre tratamentele de tip GLP-1 pentru scăderea în greutate, un procent mai mic decât în Polonia, dar mai mare decât în Ungaria. Studiul scoate în evidență o puternică neîncredere și frustrare față de sistemul medical, doar un sfert dintre respondenți considerând că beneficiază de servicii medicale de calitate, iar majoritatea anticipând că situația sistemului va rămâne neschimbată în anii următori. Această realitate subliniază nevoia urgentă de reforme pentru a reduce costurile, birocrația și pentru a îmbunătăți accesul și calitatea serviciilor medicale în România.

Românii consideră sistemul de sănătate suprasolicitat și deficitar

Românii consideră că sistemul de sănătate este slab și suprasolicitat, relevă un studiu Ipsos

Potrivit celei de-a șaptea ediții a raportului global Ipsos privind serviciile de sănătate, realizat în 30 de țări, printre care și România, aproximativ trei sferturi dintre cetățenii români sunt de părere că sistemul național de sănătate oferă servicii de calitate scăzută. De asemenea, 70% dintre români cred că sistemul este suprasolicitat și nu face față cererii crescute.

Percepții și probleme majore în sistemul medical românesc

Studiul analizează în profunzime percepțiile populației asupra sistemelor de sănătate, identificând principalele provocări și tendințe actuale, printre care și utilizarea medicamentelor de tip GLP-1 pentru pierderea în greutate.

Conform raportului, 76% dintre români consideră că mulți cetățeni nu își permit accesul la servicii medicale de calitate. O altă constatate relevantă este că șase din zece respondenți anticipază că sistemul medical va rămâne neschimbat în următorii ani.

Datele din 2025 evidențiază o stare de nemulțumire generalizată, înrăutățită de costurile ridicate ale tratamentelor, birocrația excesivă și accesul dificil la servicii medicale. Printre cele mai importante probleme identificate se numără costul tratamentului (44%), birocrația (32%), întârzierile în accesul la tratament (29%), lipsa personalului medical (26%) și calitatea scăzută a serviciilor (25%).

Bolile și problemele de sănătate percepute ca prioritare

Participanții la studiu au pus cancerul (53%) și stresul (38%) pe primul loc în ceea ce privește principalele probleme de sănătate publică din România. La o distanță considerabilă în clasament urmează sănătatea mintală (21%), obezitatea (20%) și consumul de droguri (20%).

Comparativ cu media globală, românii sunt mult mai preocupați de cancer și stres, în vreme ce îngrijorarea legată de sănătatea mintală este mai redusă.

Mai mult, doi din zece respondenți consideră în prezent obezitatea o problemă majoră, însă șase din zece cred că aceasta va deveni o provocare semnificativă pe viitor. În acest context, 30% dintre cei chestionați au auzit despre tratamentele cu medicamente de tip GLP-1, folosite pentru scăderea în greutate. Acest procent este mai mic decât în Polonia (41%), dar depășește nivelul înregistrat în Ungaria (19%).

Declarații din partea Ipsos România

„Percepția asupra sistemului de sănătate din România este marcată de neîncredere și frustrare. Doar un sfert dintre cei intervievați consideră că beneficiază de servicii medicale de calitate, iar majoritatea este de părere că sistemul este suprasolicitat și inaccesibil pentru mulți”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldeșiu), Client Director la Ipsos România.

Metodologia studiului

Pentru realizarea acestui raport, Ipsos a intervievat online 23.172 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, din 30 de țări. Consumul datelor a fost ajustat conform profilului demografic al fiecărei țări. În România, eșantionul a inclus 500 de respondenți, iar interviurile au avut loc între 22 iulie și 8 august 2025.

Sursa foto: Sergey Tinyakov | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.