Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Românii, cei mai încrezători în alți oameni din Uniunea Europeană

Redacția•06 decembrie 2025
Românii, cei mai încrezători în alți oameni din Uniunea Europeană

Pe scurt

Conform celor mai recente date Eurostat din 2024, românii dețin cel mai ridicat nivel de încredere în ceilalți membri ai Uniunii Europene, depășind astfel Finlanda, ocupanta tradițională a primei poziții în acest clasament. Indicatorul „încrederea în alții”, care măsoară cât de multă încredere au oamenii în persoane necunoscute, pe o scară de la 0 la 10, este un reper esențial pentru calitatea relațiilor sociale și funcționarea societății. România a înregistrat un scor mediu de 7,3 în 2024, mult peste media UE de 5,8, continuând o tendință ascendentă începută în 2013, când nivelul mediu era de 6,4. După o creștere semnificativă în 2018, la 7,0, nivelul a atins un vârf de 7,7 în 2021, rămânând stabil între 7,1 și 7,3 în anii următori, ceea ce evidențiază un climat de încredere durabilă rar întâlnit în regiune. Finlanda și Polonia completează topul țărilor cu niveluri de încredere peste 7, în timp ce Cipru, Franța, Lituania, Slovenia și Grecia se află la capătul opus, cu scoruri sub 5. O tendință interesantă este dată de tinerii europeni cu vârste între 16 și 29 de ani, care manifestă o încredere mai mare față de populația generală, cu o medie UE de 6,1 în 2023. România se distinge și aici, tinerii români având în 2023 cel mai mare scor de încredere din Uniune, 7,7, depășind Croația și Polonia, iar în anul precedent acest nivel a fost și mai ridicat, atingând 7,8 – cel mai mare din toate statele membre. Aceste date reflectă un context social pozitiv și o percepție solidă a relațiilor interumane în România, oferind un exemplu remarcabil în cadrul Uniunii Europene.

Românii, cei mai încrezători în alți oameni din Uniunea Europeană

Românii au cel mai ridicat nivel de încredere în ceilalți în Uniunea Europeană, conform Eurostat

Potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2024, românii se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește încrederea acordată altor persoane necunoscute, depășind astfel Finlanda, țara care obișnuia să conducă permanent clasamentul.

Ce măsoară indicatorul „încrederea în ceilalți”?

Indicatorul „încrederea în ceilalți” evaluează încrederea pe care o persoană o are față de oameni pe care nu îi cunoaște, pe o scală de la 0 („nu am deloc încredere”) până la 10 („am încredere deplină”). Această măsurătoare este esențială, deoarece încrederea interpersonală reflectă calitatea relațiilor sociale și modul în care funcționează o societate, conform metodologiei Eurostat.

România, lider cu un scor mediu de 7,3

În 2024, România a înregistrat un nivel mediu al încrederii de 7,3, mult peste media Uniunii Europene, care este de 5,8. Această evoluție spectaculoasă nu este o surpriză, având în vedere trendul ascendent constant înregistrat de România în ultimii ani.

În 2013, media încrederii era de 6,4 în rândul românilor. După o creștere notabilă în 2018, când scorul a ajuns la 7,0, indicatorul a continuat să crească, atingând un vârf de 7,7 în 2021. Ulterior, valorile s-au stabilizat în intervalul 7,1 – 7,3, ceea ce indică un nivel susținut de încredere, rar întâlnit în regiune.

Poziția altor țări în clasament

Pe lângă România, Finlanda și Polonia se află și ele în fruntea clasamentului european, cu scoruri de 7,0 sau mai mari. La polul opus, țări precum Cipru, Franța, Lituania, Slovenia și Grecia înregistrează valori sub pragul de 5, semnalând un nivel scăzut de încredere interpersonală.

Tinerii europeni au o încredere mai ridicată decât populația generală

Datele arată că tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani tind să manifeste un nivel de încredere mai mare față de ceilalți decât media populației. În 2023, media în Uniunea Europeană pentru această categorie a fost de 6,1, comparativ cu 5,8 pentru întreaga populație.

România se evidențiază din nou în mod clar la acest capitol. Tot în 2023, tinerii români (16-29 de ani) au înregistrat cel mai ridicat nivel de încredere din Uniunea Europeană, cu un scor de 7,7, depășind Croația (7,2) și Polonia (7,0). Anul trecut, acest segment a atins chiar un scor de 7,8, cea mai înaltă valoare consemnată în rândul statelor membre.

Aceste rezultate confirmă o dinamică pozitivă importantă în societatea românească, în care încrederea reciprocă joacă un rol-cheie în coeziunea socială și funcționarea eficientă a comunităților. Evoluția continuă a acestui indicator ar putea influența în mod semnificativ și alte domenii, precum colaborarea civică, participarea democratică și calitatea vieții în România.

Foto credit: Radub85 | Dreamstime.com

Autor: Radu, radu@romania-insider.com
Pentru mai multe informații și analiza completă, vedeți articolul original pe Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.