Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Românii care lucrează în străinătate au trimis acasă 60 de miliarde de euro în ultimii 12 ani

Redacția•22 decembrie 2025
Românii care lucrează în străinătate au trimis acasă 60 de miliarde de euro în ultimii 12 ani

Pe scurt

Românii care muncesc în străinătate au trimis în ultimii 12 ani, între 2013 și mijlocul lui 2025, aproximativ 60 de miliarde de euro în țară, sumă ce depășește de peste două ori valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unei analize realizate de Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) și citate de Euronews România. Doar în anul 2024, remitențele au atins circa 6,7 miliarde de euro, echivalentul aproape a 2% din produsul intern brut al României, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5 ori față de nivelul de acum un deceniu. Această majorare semnificativă este explicată prin numărul tot mai mare de români plecați la muncă în străinătate și creșterea veniturilor obținute de aceștia. În același an, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România, rezultând un sold net pozitiv de aproape 5 miliarde de euro. Aproape jumătate din remitențe provin în 2024 din Regatul Unit și Germania, în pofida faptului că comunitatea românească din UK este mai mică decât cele din Italia, Spania sau Franța. Potrivit lui Cristian Popa, volumele mai mari din UK reflectă atât creșterea rapidă a numărului de muncitori români, cât și salariile mai ridicate, un fenomen similar fiind observat în Irlanda, unde deși comunitatea este mai mică, sumele trimise sunt considerabile, ceea ce indică locuri de muncă mai bine plătite. De asemenea, analiza infirmă percepția larg răspândită conform căreia o cantitate însemnată de bani ar pleca din România către țări asiatice; dintre primele 10 destinații ale sumelor ieșite din România, doar Nepal apare, reprezentând sub 10% din total. Această tendință subliniază importanța semnificativă a remitențelor pentru economia românească și evidențiază schimbările demografice și economice ale diasporei românești în ultimii ani.

Românii care lucrează în străinătate au trimis acasă 60 de miliarde de euro în ultimii 12 ani

Românii din diasporă au trimis acasă circa 60 de miliarde de euro în ultimii 12 ani

Românii care lucrează în străinătate au transferat în țară aproximativ 60 de miliarde de euro în intervalul 2013 – mijlocul anului 2025, adică mai mult decât dublul sumei stabilite inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Aceste date provin dintr-o analiză realizată de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), citată de Euronews România.

Creștere semnificativă a sumelor trimise acasă în 2024

Doar în anul 2024, remitențele către România au atins circa 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Această valoare este de două ori și jumătate mai mare comparativ cu nivelul înregistrat acum zece ani.

Analiza BNR atribuie această creștere atât creșterii numărului de români care muncesc în străinătate, cât și salariilor mai mari pe care aceștia le obțin în afară.

Balanță netă pozitivă: aproape 5 miliarde euro

În același an, aproximativ 1,7 miliarde de euro au fost trimise din România către alte țări, ceea ce înseamnă că soldul net al sumelor transferate a fost de aproape 5 miliarde de euro în favoarea țării noastre.

Principalele țări sursă pentru remitențe: Marea Britanie și Germania

Aproape jumătate din totalul remitențelor din 2024 au venit din Marea Britanie și Germania. Interesant este faptul că, deși comunitatea românească din Regatul Unit este mai mică decât cele din Italia, Spania sau Franța, acestea trimit sume semnificative în țară.

Potrivit lui Cristian Popa, aceasta se datorează atât creșterii rapide a numărului de muncitori români din Marea Britanie, cât și salariilor mai ridicate pe care le câștigă. Un fenomen similar se observă și în Irlanda, unde comunitatea românească este relativ mică, dar contribuțiile financiare expediate acasă sunt substanțiale, reflectând angajamente remunerate mai bine.

Mituri demontate despre destinațiile banilor românilor

Analiza mai ridică o problemă importantă privind percepția eronată conform căreia sume mari de bani ar părăsi România către țări asiatice. Dintre primele zece țări în care pleacă plăți din România, doar Nepal figurează, iar aceasta reprezintă mai puțin de 10% din total.

Astfel, sursele majore de bani trimiși acasă sunt state europene cu piețe de muncă atractive pentru români, în timp ce transferurile către țări asiatice sunt marginale.

Concluzii

Remitențele românilor din străinătate reprezintă o componentă esențială a economiei naționale, având un impact substanțial asupra PIB-ului țării și contribuind la echilibrul financiar extern. Creșterea constantă a banilor trimiși acasă se datorează atât mobilității românilor pe piețele muncii din Europa, cât și evoluției salariilor acestora în străinătate.

Această tendință evidențiază importanța susținerii comunităților din diaspora și a valorificării legăturilor economice pe care aceștia le mențin cu România.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Autor: Irina Marica
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.