Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România vizează să devină a doua putere militară pe flancul estic al NATO, anunță ministrul Apărării

Redacția25 noiembrie 2025
România vizează să devină a doua putere militară pe flancul estic al NATO, anunță ministrul Apărării

Pe scurt

România își propune, prin noua Strategie Națională de Apărare, să devină a doua putere militară pe flancul estic al NATO și un furnizor important de securitate în regiunea Mării Negre, conform declarațiilor ministrului apărării, Ionuț Moșteanu. Această strategie marchează o schimbare de paradigmă, România dorind să evolueze de la poziția de consumator de apărare la cea de furnizor regional de securitate, având ca obiectiv principal să devanseze doar Polonia în clasamentul puterilor militare de pe flancul estic. Pentru realizarea acestei ambiții, este esențială continuarea investițiilor în sectorul apărării și consolidarea relațiilor cu aliații strategici, dar și educarea populației privind importanța contribuției fiecăruia la securitatea națională, inclusiv prin introducerea unui serviciu militar voluntar de patru luni, măsură susținută de minister, deși popularitatea acesteia a scăzut ușor în ultimii ani. Ministrul a subliniat necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare, ca răspuns la noile provocări de securitate, recunoscând investițiile insuficiente din trecut. Președintele Nicușor Dan a reafirmat acest obiectiv, evidențiind potențialul României de a deveni un hub regional de inovare și producție în industria apărării în Europa de Sud-Est. Această transformare strategică și angajamentul față de securitate poziționează România ca un actor cheie în contextul geopolitic actual și viitor, consolidând rolul său în cadrul NATO și regiunea Mării Negre.

România vizează să devină a doua putere militară pe flancul estic al NATO, anunță ministrul Apărării

România vizează să devină a doua putere militară de pe flancul estic al NATO și un furnizor important de securitate în regiunea Mării Negre, prin intermediul noii Strategii Naționale de Apărare, a declarat recent ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Acesta a subliniat că documentul marchează o schimbare fundamentală în abordarea țării în domeniul apărării.

„Un punct de vedere esențial diferit este acela că nu mai suntem doar consumatori de securitate, ci ne dorim să devenim furnizori de apărare în zona Mării Negre. Ambiția stabilită de președinte în această strategie este ca România să devină a doua putere militară de pe flancul estic, după Polonia”, a afirmat Moșteanu, citat de Agerpres.

Investiții continue și cooperare strânsă cu aliații

Pentru a reuși această ambiție, România trebuie să mențină un ritm susținut de investiții în sectorul apărării și să păstreze relații solide cu partenerii din NATO și alți aliați strategici. Ministrul a subliniat, totodată, importanța conștientizării de către întreaga populație a rolului crucial al apărării în protejarea suveranității naționale.

„În apărarea țării și a suveranității unui popor este nevoie ca fiecare să contribuie. De aceea, statul trebuie să explice clar cetățenilor de ce este esențial să sprijine acest domeniu”, a adăugat oficialul.

Ca parte a măsurilor pentru implicarea cetățenilor, Ministerul Apărării promovează în prezent un proiect de lege privind introducerea serviciului militar voluntar pe o durată de patru luni. Cu toate acestea, inițiativa ar putea întâmpina provocări în opinia publică: un sondaj recent a arătat că mai puțin de 75% dintre români sprijină ideea reinstituirii serviciului militar voluntar, procent aflat în ușoară scădere față de urmărilor din urmă cu un deceniu.

Creșterea bugetului pentru apărare – o necesitate recunoscută

Ministrul Moșteanu a menționat că populația trebuie să accepte nevoia majorării cheltuielilor pentru apărare în următorii ani. Această decizie a fost luată în comun cu aliații în cadrul reuniunii de la finalul lunii iunie, în contextul noilor provocări de securitate ce impun un efort sporit.

„Am înțeles că pentru mulți ani nu am investit suficient în propria noastră apărare. Acum este momentul să corectăm această situație, pentru a răspunde imperativelor actuale”, a mai spus ministrul.

România, un potențial centru regional de inovare în industria de apărare

La începutul lunii, președintele României, Nicușor Dan, a accentuat un obiectiv complementar strategiilor de securitate: transformarea țării într-un hub regional de inovare și producție în industria de apărare, în sud-estul Europei.

„România îndeplinește toate condițiile necesare pentru a deveni un centrul important în domeniul cercetării, dezvoltării și fabricării tehnologiilor militare în această zonă a continentului”, a precizat șeful statului.

O nouă direcție strategică pentru securitate

Prin această schimbare de paradigmă exprimată în Strategia Națională de Apărare, România urmărește nu doar să asigure securitatea teritoriului național, ci și să-și consolideze rolul regional, fiind un actor principal în stabilitatea geopolitică a flancului estic al NATO și a zonei Mării Negre.

Pe măsură ce se vor implementa măsurile preconizate, atenția publică și angajamentul societății în privința contribuției la apărare vor fi esențiale în consolidarea poziției militare a țării.


Foto: Inquam Photos | Miruna Turbatu
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.