Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România vizează finanțarea SAFE pentru revitalizarea șantierului naval Mangalia și creșterea producției de apărare

Redacția•04 noiembrie 2025
România vizează finanțarea SAFE pentru revitalizarea șantierului naval Mangalia și creșterea producției de apărare

Pe scurt

Ministrul Economiei din România, Radu Miruță, a anunțat pe 3 noiembrie că o parte din fondurile alocate țării prin programul Security Action For Europe (SAFE) al Comisiei Europene ar putea fi folosite pentru revitalizarea șantierului naval Mangalia și pentru consolidarea infrastructurii de apărare și transport, fiind în discuții pentru proiecte legate de armament, domeniul naval, vehicule de luptă pentru infanterie, arme de asalt și drone. Alocarea României în cadrul programului SAFE este împărțită în două componente majore: aproximativ 11 miliarde de euro pentru producția militară și circa 5 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, care sprijină industria națională de apărare prin asigurarea logisticii necesare deplasării echipamentelor militare. Ministrul a subliniat că șantierul naval Mangalia, care s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți financiare, poate beneficia din componenta de investiții navale, în timp ce toate proiectele sunt analizate în coordonare cu Ministerul Apărării, Cancelaria Prim-ministrului și Administrația Prezidențială, pentru a identifica cele mai eficiente soluții de echipare a armatei. De asemenea, Miruță a menționat că ordonanța guvernamentală privind investițiile finanțate din programul SAFE este concepută pentru a accelera și simplifica procedurile de modernizare a industriei naționale de apărare, fiind deja aprobată de ministerele implicate și trimisă către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru avizul necesar înainte de adoptarea guvernamentală. Prin aceste demersuri, Guvernul urmărește să consolideze atât baza industrială a României, cât și rolul său în producția regională de apărare, oferind totodată o șansă strategică pentru facilități cheie precum șantierul naval Mangalia, în contextul unei noi etape importante de finanțare europeană.

România vizează finanțarea SAFE pentru revitalizarea șantierului naval Mangalia și creșterea producției de apărare

România vizează fonduri SAFE pentru revitalizarea șantierului naval Mangalia și consolidarea producției de apărare

Pe 3 noiembrie, ministrul economiei, Radu Miruță, a declarat că o parte din fondurile alocate României prin programul Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE), inițiat de Comisia Europeană, ar putea fi direcționate către revitalizarea șantierului naval Mangalia și întărirea infrastructurii naționale de apărare și transport, a raportat Economedia.ro.

„Suntem implicați în discuții pentru echipamente militare, zona navală, vehicul de luptă pentru infanterie, arme de asalt, drone”, a precizat Miruță, subliniind angajamentul autorităților în modernizarea capacităților de apărare.

Distribuția sumelor alocate României în cadrul programului SAFE este structurată pe două componente majore: aproximativ 11 miliarde de euro pentru producția în domeniul militar și circa 5 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, esențială pentru asigurarea logisticii necesare deplasării echipamentelor militare, a explicat ministrul.

În mod special, șantierul naval Mangalia, care a traversat dificultăți financiare în ultimii ani, ar putea beneficia considerabil de investițiile destinate sectorului naval. Acest sprijin ar putea revitaliza activitatea unei facilități strategice pentru industria de apărare românească.

Ministrul a menționat că România analizează cu atenție toate proiectele potențiale, în colaborare cu Ministerul Apărării, Cancelaria Prim-Ministrului și Administrația Prezidențială, pentru a stabili cele mai eficiente modalități de dotare a armatei cu tehnologie și echipamente esențiale.

De asemenea, Guvernul a elaborat o ordonanță privind investițiile din fondurile SAFE, menită să accelereze și să simplifice procedurile administrative pentru modernizarea industriei naționale de apărare. „Ordonanța a fost trimisă săptămâna trecută către ministerele consultative, toate au avizat pozitiv. Prim-ministrul a transmis-o Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), întrucât astfel de măsuri legislative necesită aprobarea CSAT înainte de a fi adoptate de Guvern”, a detaliat Miruță.

Ministrul a reiterat că obiectivul principal al Executive-ului este ca valul nou de finanțări europene să sprijine atât baza industrială a României, cât și rolul său în producția regională de apărare, oferind totodată un impuls strategic unor facilități cheie, cum este și șantierul naval din Mangalia.

În contextul geopolitic actual, consolidarea industriei de apărare reprezintă o prioritate pentru securitatea națională, iar accesarea fondurilor europene în acest sens ar putea marca un pas important spre modernizarea echipamentelor militare și a infrastructurii critice.

Foto: Inquam Photos/Codrin Unici
Articol redactat de Iulian, iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.