Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

România va plăti 600 milioane USD către Lockheed Martin pentru instruirea piloților de F-16

Redacția•21 decembrie 2025
România va plăti 600 milioane USD către Lockheed Martin pentru instruirea piloților de F-16

Pe scurt

România, prin ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea unui acord-cadru cu Lockheed Martin destinat antrenării piloților de F-16 la Centrul European de Instruire F-16 (EFTC) de la Baza 86 Aeriană Borcea, suma estimată a contractului pe cinci ani fiind de aproximativ 612,4 milioane de dolari (570 milioane euro, fără TVA). Acest demers vine în condițiile în care Forțele Aeriene Române operează sau urmează să primească 49 de avioane F-16, dar pentru a atinge capacitatea operațională completă pentru trei escadrile este nevoie de 75-100 de piloți calificați, deficitul actual fiind de peste 70 de piloți instruiți conform standardelor Basic Mission Capable Instructor Course. EFTC joacă un rol crucial în acoperirea acestui deficit prin furnizarea de pregătire avansată atât pentru piloții români, cât și pentru cei aliați. Aprobare parlamentară este necesară conform legii pentru contracte ce depășesc valoarea echivalentă a 100 milioane de euro fără TVA, iar această solicitare este însoțită de angajamente internaționale ale României, inclusiv un contract recent cu Olanda privind transferul a 18 avioane F-16 destinate EFTC și menținerea capacității de instruire alocate inclusiv pentru Ucraina începând din 2026. Ministerul Apărării subliniază că acest acord cu Lockheed Martin va asigura continuitatea activităților de pregătire aeronave și pilotaj, sprijinind atât obiectivele de apărare națională, cât și angajamentele față de aliați, iar Parlamentul urmează să dezbată această cerere în zilele următoare, marcând un pas strategic în consolidarea flotei F-16 și în instruirea piloților pentru securitatea regională.

România va plăti 600 milioane USD către Lockheed Martin pentru instruirea piloților de F-16

România va plăti 600 de milioane USD către Lockheed Martin pentru pregătirea piloților F-16

Ministrul interimar al Apărării din România, Radu Miruță, a solicitat Parlamentului acordul prealabil pentru semnarea unui contract-cadru cu Lockheed Martin, destinat instruirii personalului de zbor pentru avioanele F-16 în cadrul Centrului European de Antrenament F-16 (EFTC), găzduit în România, conform informațiilor publicate de Profit.ro.

Cererea vizează un acord pe cinci ani între Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Lockheed Martin, prin care se vor asigura servicii de pregătire avansată pentru piloții militari. Valoarea totală estimată a acestui contract este de 612,4 milioane de dolari americani (aproximativ 570 milioane de euro), sumă exprimată fără TVA.

Contextul necesității instruirii unor piloți suplimentari

Conform MApN, Forțele Aeriene Române operează în prezent 49 de avioane F-16 fie deja recepționate, fie aflate în proces de livrare. Pentru a atinge capacitatea operațională completă a celor trei escadrile F-16, este nevoie de minimum 75 până la 100 de piloți calificați prin cursul Basic Mission Capable Instructor Course. În acest moment, deficitul de piloți instruiți conform acestui standard depășește 70 de persoane.

Rolul EFTC de pe Baza Aeriană 86 Borcea este esențial pentru reducerea acestui decalaj major. Centrul oferă pregătire avansată atât pentru piloții români, cât și pentru cei ai statelor aliate, fiind un pilon principal în dezvoltarea capacității militare aeriene naționale.

Proceduri și obligații legale în România

Legea din România impune ca orice contract de achiziție publică a cărui valoare estimată depășește echivalentul a 100 de milioane de euro, exclusiv TVA, să fie supus aprobării prealabile a Parlamentului înainte de inițierea procedurilor de atribuire.

Ministrul Apărării a subliniat că această solicitare nu reprezintă doar un pas normal pentru derularea contractului, ci și o confirmare a angajamentelor internaționale ale României pe plan militar.

Parteneriatul cu Regatul Țărilor de Jos și rolul EFTC în sprijinul Ucrainei

În data de 3 noiembrie 2025, România a încheiat un acord cu Regatul Țărilor de Jos prin care a preluat de la această țară proprietatea asupra a 18 avioane F-16 ce sunt în prezent operaționale în România, pentru a fi utilizate în cadrul EFTC. Contractul a fost semnat între guvernele celor două state, garantând astfel continuitatea și dezvoltarea capacității de instruire.

Acest acord prevede, de asemenea, menținerea capacității de antrenament a EFTC, cu un accent special pe alocarea de locuri pentru pregătirea piloților ucraineni începând cu anul 2026. Funcționarea neîntreruptă a centrului este considerată vitală nu doar pentru a asigura instruirea piloților români, ci și pentru a susține eforturile aliate în regiune.

Importanța acordului cu Lockheed Martin

Ministerul Apărării explică faptul că parteneriatul cu Lockheed Martin este crucial pentru garantarea continuității activităților de formare a piloților la EFTC, sprijinind astfel atât obiectivele de apărare națională, cât și angajamentele asumate în cadrul alianțelor internaționale.

Parlamentul României urmează să dezbată și să aprobe cererea ministerului în zilele următoare, marcând un pas semnificativ pentru dezvoltarea capacităților militare aeriene ale țării.

Foto: Facebook/Fortele Aeriene Romane
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.